Booker Taliaferro Washington (5 aprilie 1856 – 14 noiembrie 1915) a fost un educator, autor, orator și consilier al președinților Statelor Unite ale Americii. Între 1890 și 1915, Washington a fost liderul dominant al comunității afro-americane, făcând parte din ultima generație de lideri americani de culoare născuți în sclavie și a devenit principala voce a foștilor sclavi și a descendenților acestora. Aceștia au fost recent asupriți în sud de privarea de dreptul de vot și de legile discriminatorii Jim Crow, adoptate în statele sudice post-reconstrucție la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.

Un susținător cheie al afacerilor afro-americane, Washington a fost unul dintre fondatorii Ligii Naționale de Afaceri pentru Negri.

Baza sa a fost Institutul Tuskegee, un colegiu istoric de negri din Alabama. În timp ce linșajele din sud atingeau un apogeu în 1895, Washington a ținut un discurs, cunoscut sub numele de „compromisul de la Atlanta”, care i-a adus faima la nivel național.

El a făcut apel la progresul negrilor prin educație și antreprenoriat, mai degrabă decât să încerce să conteste direct segregarea Jim Crow și privarea de dreptul de vot a negrilor din sud. Washington a mobilizat o coaliție națională formată din negri din clasa de mijloc, lideri bisericești și filantropi și politicieni albi, cu scopul pe termen lung de a construi puterea economică și mândria comunității prin concentrarea pe autoajutorare și școlarizare.

Dar, în secret, el a sprijinit, de asemenea, contestarea în instanță a segregării și a restricțiilor privind înregistrarea alegătorilor, transmițând fonduri către NAACP în acest scop.

Militanții de culoare din Nord, conduși de W. E. B. Du Bois, au sprijinit la început compromisul de la Atlanta, dar după 1909, au înființat NAACP pentru a lucra pentru schimbări politice. Aceștia au încercat, cu un succes limitat, să conteste mașinăria politică a lui Washington pentru conducerea comunității negre, dar au construit, de asemenea, rețele mai largi în rândul aliaților albi din Nord.

La câteva decenii după moartea lui Washington în 1915, mișcarea pentru drepturile civile din anii 1950 a adoptat o abordare mai activă și mai militantă, care s-a bazat, de asemenea, pe noi organizații de bază cu sediul în Sud, cum ar fi CORE, SNCC și SCLC.

Booker T. Washington a stăpânit nuanțele arenei politice de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ceea ce i-a permis să manipuleze mass-media, să strângă bani, să elaboreze strategii, să creeze rețele, să facă presiuni, să recompenseze prietenii și să distribuie fonduri, pedepsindu-i în același timp pe cei care se opuneau planurilor sale de ridicare a negrilor. Obiectivul său pe termen lung era de a pune capăt privării de drepturile de vot a marii majorități a afro-americanilor, care pe atunci locuiau încă în Sud.

.