Avanțările tehnologice și inovațiile din cadrul industriei de insight înseamnă că metodologiile de cercetare evoluează în mod constant pentru a fi mai bune și mai eficiente. Astfel, înainte de a întreprinde orice cercetare, este vital să avem o bună înțelegere a metodologiilor de cercetare pe care le avem la dispoziție.
Dacă sunteți un profesionist experimentat în domeniul insights sau un cercetător debutant, înțelegerea metodologiilor disponibile în cadrul setului de instrumente de cercetare fundamentează cercetarea în lumea reală. Una dintre primele și cele mai de bază întrebări la care trebuie să răspundeți este dacă veți efectua o cercetare calitativă și/sau cantitativă?
Chiar dacă sunteți un profesionist experimentat în domeniul insights sau un cercetător debutant, înțelegerea metodologiilor disponibile în cadrul setului de instrumente de cercetare fundamentează cercetarea în lumea reală.
Rezumat
Cercetarea calitativă și cantitativă și metodele complementare produc diferite forme de date. Metodele de cercetare cantitativă, cum ar fi sondajele, urmăresc să genereze date numerice care pot fi utilizate pentru a produce statistici și a identifica modele. Metodele de cercetare calitativă, cum ar fi focus-grupurile, sunt folosite pentru a înțelege opiniile, atitudinile și motivațiile; răspunzând la întrebări care nu pot fi cuantificate cu numere
Potrivit USC Libraries, cercetarea cantitativă „pune accentul… pe analiza statistică, matematică sau numerică a datelor colectate prin sondaje, chestionare și anchete sau prin manipularea datelor statistice preexistente folosind tehnici de calcul.”
Prin această definiție putem identifica caracteristicile cheie ale cercetării cantitative. Cercetarea cantitativă oferă statistici măsurabile care lucrează pentru a cuantifica opiniile și atitudinile participanților la cercetare. Metodele tipice de cercetare cantitativă, cum ar fi anchetele și sondajele, furnizează date numerice care pot fi apoi vizualizate în grafice, diagrame și tabele pentru analiză.
Recetarea cantitativă urmărește să testeze în mod obiectiv o teorie sau să măsoare atitudinile publicului țintă ca răspuns la un obiectiv de cercetare specific. Aceasta nu are loc într-un mediu natural, al cărui efect promovează răspunsuri obiective din partea participanților. Cu toate acestea, de multe ori nu există spațiu pentru ca participanții să explice raționamentul din spatele răspunsurilor lor sau interpretarea individuală a participantului cu privire la întrebare.
Manipularea datelor preexistente este o referire la păstrarea unui corpus; odată ce datele au fost adunate și colectate, orice date noi pot fi adăugate la acel corpus preexistent pentru a informa în continuare sau pentru a genera noi perspective. În prezent, în industria insight-urilor, cercetarea cantitativă se desfășoară frecvent online pentru a ajunge la un public mai larg, care are mai multe șanse de a oferi o reprezentare exactă a opiniilor populației. Tehnologia de care dispun cercetătorii moderni, înseamnă că sondajele pot fi efectuate rapid și ușor dacă este nevoie de insight-uri rapide, ceea ce face ca aceasta să fie o opțiune populară care a rezistat bine testului timpului.
Analiza cantitativă a datelor
Prin intermediul vizualizărilor oferite de reprezentările grafice ale datelor cantitative, pot fi identificate modele care dezvăluie insight-uri și tendințe importante. Această abordare pur matematică a analizei datelor este, de obicei, obiectivă și rațională, ceea ce se pretează la constatări bazate pe procente și comparații, cum ar fi:
‘74% dintre participanți au raportat un răspuns pozitiv atunci când s-au angajat cu serviciul de relații cu clienții; cu toate acestea, doar 36% dintre aceștia au raportat o rezolvare rapidă a problemei lor, în ciuda experienței lor pozitive’
Aceste puncte de date sunt adesea folosite de întreprinderi pentru a confirma (sau uneori infirma) o ipoteză. În anumite situații, datele cantitative sunt folosite ca bază pentru o ipoteză care poate fi testată mai departe.
Cercetarea calitativă în detaliu
Cercetarea calitativă este definită de Universitatea din Utah ca fiind „un proces de anchetă naturalistă care urmărește înțelegerea în profunzime a fenomenelor sociale în cadrul lor natural”. Mai degrabă decât măsurătorile statistice și numerice care descriu situația (cunoscute mai degrabă sub numele de „ce”), cercetarea calitativă se concentrează pe raționamentul din spatele acțiunilor indivizilor, societăților și culturilor (cunoscut sub numele de „de ce”) prin intermediul unor întrebări deschise și exploratorii.
Caracteristicile tipice ale cercetării calitative sunt direct opuse caracteristicilor cercetării cantitative, așa cum reiese din tabelul de mai jos: