Pentru a testa modelul traumatic al disocierii, autorii au comparat două eșantioane cu rate similare de abuz fizic și sexual raportat în copilărie: 502 membri ai populației generale din Winnipeg, Canada, și 304 pacienți din ambulatoriul de psihiatrie de la Shanghai Mental Health Center din Shanghai, China. Practic, nu există cunoștințe populare sau profesionale despre tulburarea disociativă de identitate în China și, prin urmare, contaminarea profesională și populară nu poate fi operată. Conform modelului de traumă, eșantioanele din diferite culturi cu niveluri similare de traumă ar trebui să raporteze niveluri similare de disociere. Conform modelului sociocognitiv, în schimb, disocierea patologică nu este legată de traume și ar trebui să fie absentă în eșantioanele lipsite de contaminare culturală și profesională. Dintre cei 304 respondenți chinezi, 14,5% au raportat abuz fizic și/sau sexual în copilărie, comparativ cu 12,5% din eșantionul canadian. Ambele eșantioane au raportat niveluri similare de disociere pe Dissociative Experiences Scale și Dissociative Dissociative Disorders Interview Schedule. Constatările susțin o predicție specifică a modelului traumatic al disocierii, care nu a fost testată în cercetările anterioare, și nu sunt în concordanță cu modelele sociocognitive, de contaminare sau iatrogene ale tulburării de identitate disociativă.