Ce este tulburarea psihotică la adolescenți?

Psihoza este o tulburare mintală gravă caracterizată prin gândire și emoții care sunt atât de afectate, încât indică faptul că persoana care le experimentează a pierdut contactul cu realitatea.

Persoanele care sunt psihotice au gânduri false (iluzii) și/sau văd sau aud lucruri care nu există (halucinații). Acestea sunt denumite simptome „pozitive”; pot apărea, de asemenea, simptome „negative”, cum ar fi pierderea motivației și retragerea socială.

Aceste experiențe pot fi înspăimântătoare și pot determina persoanele care suferă de psihoză să se rănească pe ele însele sau pe alții. Este important să consultați imediat un medic dacă dumneavoastră sau cineva pe care îl cunoașteți se confruntă cu simptome de psihoză.

Psihoza afectează trei din 100 de persoane. Este cel mai probabil să fie diagnosticată la adulții tineri, dar psihoza se poate întâmpla oricui.

Ce este psihoza?

Psihoza este o tulburare mintală gravă caracterizată prin gândire și emoții care sunt atât de afectate, încât indică faptul că persoana care le experimentează a pierdut contactul cu realitatea.

Persoanele care sunt psihotice au gânduri false (iluzii) și/sau văd sau aud lucruri care nu sunt acolo (halucinații). Acestea sunt denumite simptome „pozitive”; pot apărea, de asemenea, simptome „negative”, cum ar fi pierderea motivației și retragerea socială.

Aceste experiențe pot fi înspăimântătoare și pot determina persoanele care suferă de psihoză să se rănească pe ele însele sau pe alții. Este important să consultați imediat un medic dacă dumneavoastră sau cineva pe care îl cunoașteți se confruntă cu simptome de psihoză.

Psihoza afectează trei din 100 de persoane. Este cel mai probabil să fie diagnosticată la adulții tineri, dar psihoza se poate întâmpla oricui.

Recunoașterea semnelor de psihoză

Psihoza în stadiu incipient:

• Dificultăți de concentrare
• Stare depresivă
• Schimbări ale somnului – dormi prea mult sau prea puțin
• Anxietate
• Suspiciozitate
• Retragerea din familie și prieteni
• Gânduri și convingeri neobișnuite continue

Stadiul tardiv al psihozei:

• Deluzii
• Halucinații
• Discurs dezorganizat-schimbarea subiectelor în mod neregulat
• Depresie
• Anxietate
• Gânduri sau acțiuni suicidare
• Dificultate de funcționare

Ce sunt delirurile & Halucinații?

Închipuiri

O iluzie este o credință sau o impresie falsă care este menținută cu fermitate, chiar dacă este contrazisă de realitate și de ceea ce este considerat în mod obișnuit ca fiind adevărat. Există iluzii de paranoia, iluzii grandioase și iluzii somatice.

Persoanele care se confruntă cu o iluzie de paranoia ar putea crede că sunt urmărite când nu este așa sau că li se trimit mesaje secrete doar lor prin intermediul mass-media. Cineva cu un delir grandios va avea un sentiment exagerat al importanței sale. Delirul somatic este credința că ai o boală terminală când ești sănătos.

Halucinații

O halucinație este o percepție senzorială în absența unui stimul exterior. Asta înseamnă să vezi, să auzi, să simți sau să miroși ceva care nu este prezent. O persoană care are halucinații ar putea să vadă lucruri care nu există sau să audă oameni vorbind atunci când este singură.

Închipuirile și halucinațiile par reale pentru persoana care le experimentează.

Cauzele psihozei

Care caz de psihoză este diferit, iar cauza exactă nu este întotdeauna pe deplin clară. Există, totuși, anumite boli care provoacă psihoză. Există, de asemenea, factori declanșatori, cum ar fi consumul de droguri, lipsa de somn și alți factori de mediu. În plus, anumite situații pot duce la apariția unor tipuri specifice de psihoză (vezi „Tipuri de psihoză” de mai jos).

Boli

Boli care pot provoca psihoză:

• Boli cerebrale, cum ar fi boala Parkinson, boala Huntington și unele tulburări cromozomiale
• Tumori sau chisturi cerebrale
• Demență (inclusiv boala Alzheimer)
• HIV, sifilis, și alte infecții care atacă creierul
• Câteva tipuri de epilepsie
• Actul cerebral

Cauze de mediu

Psihoza poate fi declanșată de consumul de alcool și de droguri ilegale, inclusiv de stimulente precum metamfetamina (metamfetamina) și cocaina. Drogurile halucinogene, cum ar fi LSD (acid), îi determină adesea pe utilizatori să vadă lucruri care nu sunt cu adevărat acolo, dar acest efect este temporar. Persoanele care nu dorm suficient pentru perioade lungi de timp pot prezenta simptome de psihoză. Unele medicamente eliberate pe bază de prescripție medicală, cum ar fi steroizii și stimulentele, pot provoca simptome de psihoză.

Factori de risc pentru dezvoltarea psihozei

În prezent nu este posibil să se identifice cu precizie persoanele care sunt susceptibile de a dezvolta o tulburare psihotică. Cu toate acestea, cercetările au arătat că genetica poate juca un rol.

Dacă un geamăn identic dezvoltă psihoză, există o șansă de 50% ca și celălalt geamăn să o facă. Persoanele care au un membru apropiat al familiei (părinte sau frate sau soră) care suferă de o tulburare psihotică au o probabilitate mai mare de a dezvolta o tulburare psihotică.

Copiii născuți cu mutația genetică cunoscută sub numele de sindromul de deleție 22q11 prezintă un risc de a dezvolta o tulburare psihotică, în special schizofrenie.

Tipuri de psihoză

Câteva tipuri de psihoză sunt provocate de condiții sau circumstanțe specifice.

Psihoză reactivă de scurtă durată

Un stres personal extrem, cum ar fi moartea unui membru al familiei, poate provoca simptome de psihoză. Cineva care se confruntă cu o psihoză reactivă de scurtă durată își va reveni în câteva zile.

Psihoza legată de droguri sau alcool

Consumul de alcool și droguri poate provoca uneori simptome de psihoză. Aceste simptome ar putea dispărea imediat după ce efectul alcoolului sau al drogului dispare, dar acest lucru nu este întotdeauna cazul. Persoanele care sunt dependente de alcool și de anumite medicamente pot prezenta simptome psihotice dacă încetează brusc să mai bea sau să mai ia medicamentul de care sunt dependente.

Psihoză organică

Un traumatism cranian sau o boală care afectează creierul, cum ar fi boala Parkinson, poate provoca simptome de psihoză.

Turbi psihotice

Următoarele tipuri de psihoze se numesc tulburări psihotice. Acestea pot fi declanșate de stres, consum de droguri sau alcool, leziuni sau boli sau pot apărea de la sine.

Turbare bipolară

Când cineva are tulburare bipolară, stările sale de spirit oscilează de la foarte înalte la foarte joase. Atunci când starea sa de spirit este ridicată și pozitivă, el sau ea poate avea simptome de psihoză. Individul se poate simți extrem de bine și poate crede că are puteri speciale. Atunci când starea sa de spirit este deprimată, individul poate avea simptome psihotice care îl fac să se simtă furios, trist sau speriat. Aceste simptome includ gândul că cineva încearcă să-i facă rău.

Turbare delirantă

O persoană care suferă de tulburare delirantă crede cu tărie în lucruri care nu sunt reale.

Depresie psihotică

Aceasta este o depresie majoră cu simptome psihotice.

Schizofrenie

Schizofrenia este o psihoză care durează mai mult de șase luni. Schizofrenia este o boală care durează toată viața.

Cum se diagnostichează psihoza

Psihoza este diagnosticată printr-o evaluare psihiatrică. Asta înseamnă că un medic va urmări comportamentul persoanei și îi va pune întrebări despre ceea ce experimentează. Testele medicale și radiografiile pot fi folosite pentru a determina dacă există o boală de bază care cauzează simptomele.

Diagnosticarea psihozei la copii & Adolescenți

Multe dintre simptomele psihozei sunt perfect normale la tineri. De exemplu, un adolescent poate avea brusc nevoie de mai mult somn ca răspuns la schimbările din corpul său. Copiii mici au adesea prieteni imaginari cu care vorbesc. Dacă sunteți îngrijorat de psihoză la un copil sau adolescent, descrieți comportamentul individului unui medic.

Tratamentul psihozei

Tratarea psihozei poate implica o combinație de medicamente și terapie. Majoritatea oamenilor se recuperează din psihoză cu tratament.

Tranchilizare rapidă

Câteodată, persoanele care suferă de psihoză pot deveni agitate și riscă să se rănească pe ele însele sau pe alții. În aceste cazuri, poate fi necesară calmarea rapidă a acestora. Această metodă se numește tranchilizare rapidă. Un medic sau personalul de intervenție de urgență va administra o injecție cu acțiune rapidă sau un medicament lichid pentru a relaxa pacientul imediat.

Medicamente & Medicamente

Simptomele psihozei pot fi controlate cu medicamente numite antipsihotice. Aceste medicamente reduc halucinațiile și iluziile și îi ajută pe oameni să gândească mai clar. Tipul de medicament care vă este prescris va depinde de simptomele cu care vă confruntați. În multe cazuri, oamenii trebuie să ia antipsihotice doar pentru o perioadă scurtă de timp pentru a-și ține simptomele sub control. Este posibil ca persoanele cu schizofrenie să fie nevoite să ia medicamente pe viață.

Terapie cognitiv-comportamentală

Terapia cognitiv-comportamentală înseamnă întâlniri regulate pentru a discuta cu un consilier de sănătate mintală cu scopul de a schimba gândirea și comportamentele. Această abordare s-a dovedit a fi eficientă în a-i ajuta pe pacienți să facă schimbări permanente și să își gestioneze mai eficient boala.

Psihoterapie

Terapia este esențială pentru tratarea psihozei. Unele terapii mai comune includ:

• Terapia cognitiv-comportamentală (CBT), care îi învață pe oameni să observe și apoi să schimbe tiparele ineficiente de gândire. Pentru psihoză, CBT învață pe cineva să își evalueze critic experiența pentru a determina dacă experiența este reală sau nu.
• Psihoterapia de susținere învață o persoană să facă față experienței de a dezvolta și de a trăi cu psihoza. Terapeutul încearcă să consolideze modalitățile sănătoase de gândire ale unei persoane și să reducă conflictul intern.
• Terapia de îmbunătățire cognitivă (CET), care încearcă să dezvolte capacitatea creierului prin utilizarea exercițiilor pe calculator și a muncii în grup. Creșterea funcțiilor cognitive, cum ar fi capacitatea de a organiza gândurile, este scopul final.
• Psihoeducație și sprijin familial, care ajută persoanele care trăiesc cu psihoză și familiile lor să lucreze la crearea de legături, colaborare, rezolvarea problemelor și învățarea reciprocă. Programul Family-to-Family al NAMI este disponibil în toată țara și s-a demonstrat că îmbunătățește funcționarea familiei și rezultatele în ceea ce privește măsurile cheie. Family-to-Family este o practică bazată pe dovezi, în care rezultatele pozitive au fost încă observate la 9 luni după participarea la curs.

Medicamente

După ce a fost pus un diagnostic, un furnizor de asistență medicală poate lucra pentru a selecta un medicament care poate ajuta la reducerea acestor simptome. Antipsihoticele se împart în două clase:

• Antipsihoticele de primă generație, sau tipice. Aceste medicamente pot cauza probleme de mișcare care pot fi pe termen scurt (distonie) sau pe termen lung (numită dischinezie tardivă), precum și rigiditate musculară. Pot apărea și alte efecte secundare.
• Antipsihotice de a doua generație, sau atipice. Aceste medicamente sunt numite atipice deoarece este mai puțin probabil să blocheze dopamina și să provoace tulburări de mișcare. Cu toate acestea, ele cresc riscul de creștere în greutate și de diabet. Modificările în ceea ce privește alimentația și exercițiile fizice și, eventual, intervenția medicamentoasă, pot ajuta la abordarea acestor efecte secundare.

Câteva dintre cele mai frecvente medicamente prescrise pentru tulburările psihotice includ:

• Quetiapină (Serequel)
• Clozapină (Clozaril)
• Olanzapină (Zyprexa)
• Risperidona (Risperdal)

.

Literatura privind utilitatea și eficacitatea utilizării antispiroticelor la începutul evoluției psihozei și a schizofreniei emergente este în evoluție. Consultați un medic pentru a vedea progresul studiilor de cercetare în acest domeniu important și în evoluție.

Abordări complementare de sănătate

Într-un studiu mic, s-a constatat că acizii grași omega-3, care se găsesc în mod obișnuit în uleiul de pește, scad riscul de apariție a psihozei la adulții tineri și adolescenții care au prezentat simptome timpurii. Cercetătorii cred că acizii omega-3 pot ajuta prin refacerea neuronilor și a conexiunilor din creier.

Spitalizare

Pentru probleme acute de siguranță, persoanele care se confruntă cu psihoza pot avea nevoie să fie spitalizate în timpul unui episod și, uneori, pot avea nevoie de sedare pentru a fi evaluate. Personalul spitalului va efectua teste pentru a exclude orice alte cauze potențiale pentru un episod psihotic, cum ar fi drogurile și alcoolul sau o altă boală. Pe baza a ceea ce descoperă, aceștia vor sugera un curs de tratament. Acesta poate include medicamente, terapie în ambulatoriu sau o internare prelungită.

Considerații culturale

Diferitele culturi au nevoi diferite, așa că lucrul cu un profesionist care este sensibil la interpretările culturale ale bolii poate ajuta la îmbunătățirea rezultatelor recuperării. De exemplu, halucinațiile vizuale sau auditive cu un conținut religios, cum ar fi auzirea vocii lui Dumnezeu, pot fi privite ca o parte normală a experienței religioase.

Complicații ale psihozei

Psihoza nu are multe complicații medicale. Cu toate acestea, dacă este lăsată netratată, poate face ca persoanelor cu această tulburare să le fie greu să aibă grijă de ele însele. Acest lucru ar putea face ca alte boli să rămână netratate.

Este posibilă recuperarea din psihoză?

Majoritatea persoanelor care se confruntă cu psihoza se vor recupera cu un tratament adecvat. Chiar și în cazurile severe, medicația și terapia îi pot ajuta pe oameni să ducă o viață normală.

Tratament rezidențial pentru adolescenți

Tratamentul pentru adolescenții cu o tulburare psihotică variază, în funcție de natura tulburării, precum și de gravitatea acesteia. În cele mai multe cazuri, se vor prescrie medicamente antipsihotice pentru a ajuta la tratarea simptomelor delirante cu care se confruntă adolescentul. Și în toate cazurile, terapia de discuție va avea loc în combinație cu medicația.

Terapia de discuție pentru adolescenții aflați în tratament va încorpora o serie de abordări diferite, inclusiv sesiuni de grup și sesiuni de familie. Unele dintre cele mai importante aspecte ale acestei terapii sunt recunoașterea și abordarea oricăror halucinații sau iluzii potențial periculoase, pentru a proteja adolescentul și, eventual, pe alții, de orice rău. Apoi, terapeuții lucrează cu adolescenții pentru a discuta despre ceea ce experimentează adolescenții, pentru a oferi un mediu sigur cu ajutorul căruia să evalueze falsitatea acestor experiențe și apoi să implementeze comportamente și tehnici către planul de tratament holistic al adolescentului.

Întrebări

Ce cauzează o tulburare psihotică la adolescenți?

În timp ce nu există o singură cauză cunoscută pentru tulburările psihotice, există mai mulți factori despre care se știe că pot contribui: acestea tind să fie ereditare, sunt mai probabile la persoanele care au experimentat un stres sever pe o perioadă de timp îndelungată și sunt legate de un dezechilibru al substanțelor chimice din creier.

Ce se întâmplă dacă am avut doar o singură halucinație sau iluzie, așa că nu sunt pregătit să fiu diagnosticat sau să primesc tratament?

Experimentarea unei halucinații sau iluzii poate fi foarte înfricoșătoare și înțelegem că poate fi de asemenea înfricoșător să te confrunți cu faptul că este posibil să ai o boală mintală. Cu toate acestea, chiar dacă s-ar putea să nu vă simțiți pregătit să vi se spună ce se întâmplă sau să primiți tratament, probabil că nici nu sunteți „pregătit” pentru mai multe experiențe similare, iar simptomele bolilor psihotice au tendința de a crește cu timpul. Așadar, vă recomandăm să vorbiți din timp cu un terapeut și să o luați pas cu pas. Dacă aveți o tulburare psihotică și v-ați tratat cât mai devreme posibil, veți fi bucuros și vă va fi mult mai ușor pentru dumneavoastră.

.