Termenii anatomici de mișcare sunt folosiți pentru a descrie acțiunile mușchilor asupra scheletului. Mușchii se contractă pentru a produce mișcări la nivelul articulațiilor, iar mișcările ulterioare pot fi descrise cu precizie cu ajutorul acestei terminologii.

Termenii utilizați presupun că organismul începe în poziția anatomică. Majoritatea mișcărilor au o mișcare opusă – cunoscută și sub numele de mișcare antagonistă. Am descris termenii în perechi antagoniste pentru a facilita înțelegerea.

Flexie și extensie

Flexia și extensia sunt mișcări care au loc în planul sagital. Ele se referă la creșterea și descreșterea unghiului dintre două părți ale corpului:

Flexia se referă la o mișcare care descrește unghiul dintre două părți ale corpului. Flexia la cot înseamnă scăderea unghiului dintre ulnă și humerus. Când genunchiul se flexează, glezna se apropie mai mult de fese, iar unghiul dintre femur și tibie devine mai mic.

Extensia se referă la o mișcare care mărește unghiul dintre două părți ale corpului. Extensia la cot crește unghiul dintre ulnă și humerus. Extensia genunchiului îndreaptă membrul inferior.

Abducția și adducția

Abducția și adducția sunt doi termeni care sunt folosiți pentru a descrie mișcările spre sau departe de linia mediană a corpului.

Abducția este o mișcare de îndepărtare de linia mediană – la fel cum a abduce pe cineva înseamnă a-l îndepărta. De exemplu, abducția umărului ridică brațele spre părțile laterale ale corpului.

Adducția este o mișcare spre linia mediană. Adducția șoldului strânge picioarele împreună.

În cazul degetelor de la mâini și picioare, linia mediană folosită nu este linia mediană a corpului, ci a mâinii, respectiv a piciorului. Prin urmare, abducția degetelor le depărtează.

Rotația mediană și laterală

Rotația mediană și laterală descriu mișcarea membrelor în jurul axei lor lungi:

Rotația mediană este o mișcare de rotație spre linia mediană. Este uneori menționată ca rotație internă. Pentru a înțelege acest lucru, trebuie să ne imaginăm două scenarii. În primul rând, cu un picior drept, rotiți-l pentru a îndrepta degetele de la picioare spre interior. Aceasta este rotația medială a șoldului. În al doilea rând, imaginați-vă că purtați o tavă de ceai în fața dumneavoastră, cu cotul la 90 de grade. Acum rotiți brațul, aducând mâna spre șoldul opus (cotul tot la 90 de grade). Aceasta este rotația internă a umărului.

Rotația laterală este o mișcare de rotație în afara liniei mediane. Aceasta este în direcția opusă mișcărilor descrise mai sus.

Elevație și depresiune

Elevația se referă la mișcarea într-o direcție superioară (de ex.ex. ridicarea umărului), depresiunea se referă la mișcarea în direcție inferioară.

Pronatație și supinație

Aceasta este ușor de confundat cu rotația medială și laterală, dar diferența este subtilă. Cu mâna sprijinită pe o masă în fața dvs. și păstrând umărul și cotul nemișcate, întoarceți mâna pe spate, cu palma în sus. Aceasta este poziția de decubit dorsal, deci această mișcare este supinație.

Din nou, păstrând cotul și umărul nemișcate, întoarceți mâna pe partea din față, cu palma în jos. Aceasta este poziția în decubit dorsal, și astfel această mișcare se numește pronație.

Acesti termeni se aplică, de asemenea, întregului corp – atunci când este întins pe spate, corpul este în decubit dorsal. Când este întins pe față, corpul este în decubit ventral.

Dorsiflexie și plantarflexie

Dorsiflexia și plantarflexia sunt termeni utilizați pentru a descrie mișcările la nivelul gleznei. Ei se referă la cele două suprafețe ale piciorului; partea dorsală (suprafața superioară) și suprafața plantară (talpa).

Dorsiflexia se referă la flexia la nivelul gleznei, astfel încât piciorul să fie îndreptat mai mult spre partea superioară. Dorsiflexia mâinii este un termen confuz și, prin urmare, este rar folosit. Partea dorsală a mâinii este suprafața posterioară și, prin urmare, mișcarea în această direcție este extensie. Prin urmare, putem spune că dorsiflexia încheieturii mâinii este același lucru cu extensia.

Plantarflexia se referă la extensia la nivelul gleznei, astfel încât piciorul să fie îndreptat mai jos. În mod similar, există un termen pentru mână, care este flexia palmară.

Inversia și eversia

Inversia și eversia sunt mișcări care au loc la nivelul articulației gleznei, referindu-se la rotația piciorului în jurul axei sale lungi.

Inversia implică mișcarea tălpii spre planul median – astfel încât talpa să fie orientată într-o direcție mediană.

Eversia implică mișcarea tălpii în afara planului median – astfel încât talpa este orientată în direcția laterală.

Opunere și Repoziționare

O pereche de mișcări care sunt limitate la oameni și la unele maimuțe mari, acești termeni se aplică mișcărilor suplimentare pe care mâna și degetul mare le pot efectua la aceste specii.

Opunerea aduce degetul mare și degetul mic împreună.

Repoziționarea este o mișcare care îndepărtează degetul mare și degetul mic unul de celălalt, inversând efectiv opoziția.

Circumducția

Circumducția poate fi definită ca o mișcare conică a unui membru care se extinde de la articulația la care este controlată mișcarea.

Se vorbește uneori despre ea ca despre o mișcare circulară, dar este mai exact conică datorită „conului” format de membrul în mișcare.

Protracție și retracție

Protracția descrie mișcarea anterolaterală a scapulei pe peretele toracic care permite umărului să se deplaseze anterior. În practică, aceasta este mișcarea de a „întinde mâna” spre ceva.

Retracția se referă la mișcarea posteromedială a scapulei pe peretele toracic, care face ca regiunea umărului să se deplaseze posterior, adică să ridice ceva.

.