Progresia activității persoanelor cu dizabilități fizice și boli cardiovasculare însoțitoare în centrele de reabilitare medicală se bazează în mod tradițional pe precauții cardiace derivate din mediile de îngrijire acută. Preocuparea că aceste orientări sunt prea conservatoare și restrictive a condus la testarea și evaluarea prin exerciții fizice a 64 de pacienți de sex masculin cu handicap fizic cu antecedente de boală coronariană. Eșantionul a avut o vârstă medie de 62,4 ani. Testul de efort a fost o adaptare a protocolului Schwade Arm Ergometer cu tensiune arterială măsurată la momentul inițial, imediat după fiecare 2 minute de efort, la vârful efortului și în fiecare minut timp de 6 minute după vârful efortului. Frecvența cardiacă a fost monitorizată continuu. Pacienții au atins o frecvență cardiacă medie de vârf de 115 bătăi pe minut, o presiune sistolică medie de vârf de 169 mm Hg și o presiune diastolică medie de vârf de 89 mm Hg. Modificări electrocardiografice ischemice au apărut la patru dintre cei 64 de pacienți. Pe baza intervalelor atinse de valori ale frecvenței cardiace, ale presiunilor sistolice și diastolice și a comparării acestor rezultate cu valorile inițiale (înainte de exercițiu), se oferă orientări mai liberale pentru prescrierea activității în mediul de spitalizare non-acut.