Publicat: Martie 2013
Children and Sedating Antihistamines
Prescriber Update 34(1):11-12
Martie 2013
Mesaje cheie
- Antihistaminicele sedative sunt contraindicate la copiii cu vârsta mai mică de doi ani pentru toate indicațiile
- Antihistaminicele sedative sunt contraindicate la copiii cu vârsta mai mică de șase ani pentru simptomele tusei și răcelii.
- Efectele adverse ale antihistaminicelor sedative includ sedare, amețeală și incoordonare, iar în caz de supradozaj pot provoca depresie respiratorie, comă și deces.
- Copiilor cu tuse și răceală trebuie să li se administreze multe lichide și să se odihnească.
Se reamintește medicilor că antihistaminicele de „primă generație” sau „sedative” sunt contraindicate pentru utilizare:
- la copiii cu vârsta mai mică de doi ani pentru toate indicațiile
- la copiii cu vârsta mai mică de șase ani pentru tuse și răceală.
Grupul de revizuire a tusei și răcelii, împreună cu Medsafe, nu a găsit anterior dovezi care să susțină utilizarea antihistaminicelor sedative în tratarea simptomelor răcelii comune la copii1.
Acest memento vine în urma unui raport primit de Centrul pentru Monitorizarea Reacțiilor Adverse (CARM) referitor la un copil de trei ani căruia i s-a administrat clorfenamină pentru o infecție a tractului respirator inferior și care a prezentat o tulburare neurologică gravă. Din fericire, copilul s-a recuperat în cele din urmă fără a avea efecte nocive în continuare.
Antihistaminicele sedative au capacitatea de a traversa bariera hemato-encefalică, capacitatea de a se lega de receptorii non-histaminici și au o selectivitate mai mică pentru receptorii H1 periferici sau centrali2. Prin urmare, antihistaminicele sedative tind să provoace mai multe reacții adverse decât antihistaminicele de „a doua generație” sau „nesedative „2.
Cele mai frecvente efecte adverse ale antihistaminicelor sedative sunt sedarea, amețeala și incoordonarea. Cu toate acestea, pot apărea stimulări paradoxale care variază de la excitație până la tremurături, halucinații și convulsii. Dozele excesive la copii au dus la depresie respiratorie, comă și deces3,4.
Cu ocazia apropierii iernii, este important de reținut că tusea și răceala sunt adesea afecțiuni autolimitate și pot să nu necesite intervenție farmacologică5. Trebuie practicate măsuri simptomatice, cum ar fi creșterea cantității de lichide, asigurarea faptului că copiii se odihnesc suficient și reducerea răspândirii virusului (inclusiv spălarea regulată a mâinilor). În cazul copiilor care au nevoie de antihistaminice pentru alergii, este de preferat un antihistaminic nesedant, cum ar fi loratadina sau cetirizina.
- Siguranță medicală. 2009. Utilizarea medicamentelor pentru tuse și răceală la copii – Noi sfaturi. URL.www.medsafe.govt.nz/hot/alerts/coughandcold/infooct2009.asp (accesat la 5 februarie 2013).
- Ten Eick AP, Blumer JL, Reed MD. 2001. Siguranța antihistaminicelor la copii. Siguranța medicamentelor 24(2): 119-47.
- Sanofi-Aventis NZ Limited. 2009. Fișa tehnică Promethazine Winthrop 31 ianuarie 2013. URL: www.medsafe.govt.nz/profs/Datasheet/p/PromethazineWinthropElixir.pdf (accesat la 31 ianuarie 2013).
- Douglas Pharmaceuticals Ltd. 2009. Fișa tehnică Histafen. 8 septembrie 2009. URL: www.medsafe.govt.nz/profs/Datasheet/h/Histafenelixir.pdf (accesat la 31 ianuarie 2013).
- BPAC. 2010. Funcționează preparatele pentru tuse & răceală la copii?Best Practice Journal 29: 32-39.
.