Mediul de învățare se referă la diversele locații fizice, contexte și culturi în care elevii învață. Deoarece elevii pot învăța într-o mare varietate de medii, cum ar fi locațiile din afara școlii și mediile în aer liber, termenul este adesea folosit ca o alternativă mai precisă sau preferată la sala de clasă, care are conotații mai limitate și mai tradiționale – o cameră cu rânduri de birouri și o tablă, de exemplu.

Termenul cuprinde, de asemenea, cultura unei școli sau a unei clase – ethosul și caracteristicile care o prezidează, inclusiv modul în care indivizii interacționează și se tratează unii pe alții – precum și modurile în care profesorii pot organiza un cadru educațional pentru a facilita învățarea – de ex, prin desfășurarea cursurilor în ecosisteme naturale relevante, gruparea birourilor în moduri specifice, decorarea pereților cu materiale de învățare sau utilizarea tehnologiilor audio, vizuale și digitale. Și deoarece calitățile și caracteristicile unui mediu de învățare sunt determinate de o mare varietate de factori, politicile școlare, structurile de guvernare și alte caracteristici pot fi, de asemenea, considerate elemente ale unui „mediu de învățare.”

Educatorii pot susține, de asemenea, că mediile de învățare au o influență atât directă, cât și indirectă asupra învățării elevilor, inclusiv implicarea lor în ceea ce se predă, motivația lor de a învăța și sentimentul lor de bunăstare, apartenență și siguranță personală. De exemplu, mediile de învățare pline de lumină solară și materiale educaționale stimulative ar fi probabil considerate mai favorabile învățării decât spațiile monotone fără ferestre sau decorațiuni, la fel ca și școlile cu mai puține cazuri de comportament inadecvat, dezordine, hărțuire și activități ilegale. Modul în care adulții interacționează cu elevii și modul în care elevii interacționează între ei pot fi, de asemenea, considerate aspecte ale unui mediu de învățare, iar expresii precum „mediu de învățare pozitiv” sau „mediu de învățare negativ” sunt utilizate în mod obișnuit cu referire la dimensiunile sociale și emoționale ale unei școli sau ale unei clase.

Pentru discuții conexe, a se vedea cursant, experiență de învățare și traseu de învățare.

Glosarul reformei educaționale de către Great Schools Partnership este licențiat sub licența Creative Commons Attribution-NonCommercial-ShareAlike 4.0 International License.