Clasificare (HAGRID: 04242)

Taxonomie Regn: Fungi
Filum: Ascomycota
Clasa: Saccharomycetes
Ordine: Saccharomycetales
Familia: Saccharomycetales: Saccharomycetaceae
Genul: Saccharomyces
Specie Saccharomyces cerevisiae Denumire comună Drojdia de panificație Sinonime Candida robusta, Saccharomyces ellipsoideus

Durată a vieții, îmbătrânire și trăsături relevante

Longevitate maximă 0.04 ani (captivitate) Sursă Referințe multiple, a se vedea bibliografia de mai jos Mărimea eșantionului Mare Calitatea datelor Acceptabil Observații

Ceiara de drojdie înmugurită suferă de senescență clonală sau replicativă, în care fiecare celulă mamă se poate diviza doar de un număr limitat de ori pentru a produce celule fiice; numărul de diviziuni ale celulei mamă este astfel utilizat pentru a determina durata de viață. Acumularea de cercuri de ADN ribosomal extra-cromosomal a fost sugerată ca un posibil mecanism cauzal al senescenței replicative . De asemenea, este posibil să se măsoare durata de viață cronologică la drojdie în termeni de supraviețuire în faza staționară; adică supraviețuirea celulelor individuale într-o stare de nediviziune. Longevitatea variază considerabil de la o tulpină la alta și diverse manipulări, inclusiv restricția calorică, care la drojdie constă în reducerea nivelului de glucoză, cresc durata de viață . Restricția calorică prelungirea replicativă a duratei de viață la drojdie a fost raportată ca fiind un proces care nu este autonom din punct de vedere celular. Mediul condiționat de la celulele tratate cu restricție calorică transmite beneficiul longevității restricției calorice la celulele mamă în mișcare, ceea ce sugerează că procesul poate fi benefic pentru celulele învecinate, nu doar pentru celula individuală.

Au fost identificate mai multe gene care reglează senescența clonală sau durata de viață cronologică , dar, deoarece aceste două măsurători sunt fundamental diferite, s-a demonstrat că unele gene au efecte opuse asupra lor .

Caracteristicile istoriei vieții (medii)

Nu sunt disponibile informații privind istoria vieții. Vă rugăm să ne contactați dacă doriți să sugerați sau să contribuiți cu date.

Metabolism

Nu sunt disponibile informații despre metabolism.

Specii în alte baze de date

GenAge Genele au fost asociate cu îmbătrânirea în acest organism GenDR

• Gene au fost asociate cu restricția alimentară prin manipulări în acest organism

• Mei și Brenner (2015), Extinderea duratei de viață replicativă mediată de restricția calorică în drojdie este non-celulară autonomă (PubMed)
• Unal et al. (2011), Gametogeneza elimină daunele celulare induse de vârstă și resetează durata de viață la drojdie (PubMed)
• Kaeberlein (2010), Lessons on longevity from budding yeast (PubMed)
• Wolf și Austad (2010), Introduction: Lifespans and Pathologies Present at Death in Laboratory Animals
• Shcheprova et al. (2008), A mechanism for asymmetric segregation of age during yeast budding (PubMed)
• Kaeberlein et al. (2007), Recent developments in yeast aging (PubMed)
• Kennedy et al. (2005), The enigmatic role of Sir2 in aging (PubMed)
• Fabrizio and Longo (2003), The chronological life span of Saccharomyces cerevisiae (PubMed)
• Tissenbaum and Guarente (2002), Model organisms as a guide to mammalian aging (PubMed)
• Kaeberlein et al. (2001), Using yeast to discover the fountain of youth (PubMed)
• Jazwinski (2001), New clues to old yeast (PubMed)
• Guarente și Kenyon (2000), Genetic pathways that reguling ageing in model organisms (PubMed)
• Gershon and Gershon (2000), The budding yeast, Saccharomyces cerevisiae, as a model for aging research: a critical review (PubMed)
• Gershon and Gershon (2000), Paradigms in aging research: a critical review and assessment (PubMed)
• Sinclair (1999), Yeast aging research: recent advances and medical relevance (PubMed)
• Sinclair și Guarente (1997), Extrachromosomal rDNA circles–a cause of aging in yeast (PubMed)
• Lundblad și Szostak (1989), A mutant with a defect in telomere elongation leads to senescence in yeast (PubMed)