Harry Potter și Iisus Hristos: Sacrificiul suprem

Harry Potter este un fenomen milenar care a cucerit o generație cu șapte cărți și opt filme. Autoarea acestor cărți-cult ale lumii magice preferate este J.K Rowling. Ea a afirmat public că este o femeie religioasă și a declarat că cărțile Harry Potter nu intră în coliziune cu credințele sale. Cu toate acestea, ideea de magie a fost asociată timp de secole cu munca diavolului. Prin urmare, mulți creștini au considerat că Harry Potter este anticreștină și nu este potrivită pentru publicul țintă (Nexon & Neumann, 2006). De fapt, temele care stau la baza seriei sunt în esență creștine. Eu susțin că ea echilibrează temele creștinismului cu lumea magiei.

Paralelele dintre Harry Potter și creștinism sunt clare. Creștinismul este religia derivată din învățăturile lui Iisus Hristos și bazată pe Sfânta Biblie. Povestea lui Iisus Hristos se găsește în Noul Testament al Bibliei, unde este o figură centrală a creștinismului și este cunoscut ca fiind întruparea lui Dumnezeu, Mesia. Scopul său a fost acela de a fi pus pe pământ pentru a muri pentru păcatele noastre. Apoi a fost înviat trei zile mai târziu. Temele sacrificiului, răscumpărării și renașterii sunt centrale în teologia creștină.

Nu este lipsit de importanță faptul că povestea lui Harry Potter seamănă cu povestea lui Iisus Hristos. Harry Potter este un băiat care a rămas orfan și este maltratat de mătușa și unchiul său. El învață despre trecutul său și își dă seama că este un vrăjitor care face magie. Începe să-și dea seama că trebuie să îndeplinească o profeție pentru care familia sa a fost ucisă. Asemănător lui Iisus, el este însărcinat înainte de naștere să îndeplinească un scenariu prestabilit care va aduce pacea în lume. Astfel începe bătălia dintre Harry Potter și Voldemort, dintre bine și rău, iar mulți oameni își pierd viața pe parcursul celor șapte cărți. La fel ca Iisus, pentru a-l opri pe Voldemort, Harry Potter trebuie să facă sacrificiul suprem, viața sa. Într-un fel, Harry Potter este Mesia al poveștii.

Există multe paralele între Biblie și cărțile Harry Potter. Acestea pot fi observate în primul rând în trioul de personaje Dumbledore, Harry Potter și Fawkes (misterioasa pasăre Phoenix), care au o distribuție foarte asemănătoare cu trinitatea biblică a Tatălui, Fiului și Sfântului Duh. Personajul Dumbledore posedă puteri care depășesc abilitățile oricărui alt vrăjitor din lumea vrăjitorilor. El este o figură paternă pentru Harry, un model de virtute și bunătate și, de asemenea, cel mai mare apărător al oamenilor nemagici sau „muggles”, la fel cum Dumnezeu este cel mai mare apărător al celor slabi. Credinciosul phoenix, Fawkes, poate fi legat de Duhul Sfânt, deoarece are o abilitate puternică de vindecare, la fel cum Duhul Sfânt biblic îi poate vindeca pe cei care au încredere. După moartea lui Dumbledore, Fawkes își răspândește înțelepciunea și îl consolează pe Harry atunci când Dumbledore nu mai poate, și continuă să protejeze și să vindece atunci când este nevoie. Harry Potter este inocentul destinat să-l învingă pe Voldemort și să răscumpere lumea prin sacrificiu, asemenea lui Iisus. Datorită puterii acestei trinități, Harry își poate împlini profeția.

În al doilea rând sunt paralelele din linia intrigii. Impactul creștinismului asupra lui Harry Potter este deosebit de evident în cea de-a șaptea și ultima carte-Harry Potter și Talismanele Morții (2007). Harry are ultima sa confruntare profetică cu Voldemort. Această confruntare este un conflict biblic între bine și rău, în care Harry seamănă cu Iisus Hristos ca salvator al muritorilor și al lumii vrăjitorilor, în timp ce Voldemort seamănă cu Satana. La fel ca Lucifer, Voldemort a avut ocazia din partea lui Dumbledore să devină un adevărat vrăjitor și să urmeze cursurile de la Hogwarts, învățând să își controleze și să își folosească magia, dar în schimb s-a întors împotriva lui, în speranța de a domina și de a deveni conducătorul lumii vrăjitorilor, similar cu modul în care Satana se întoarce împotriva lui Dumnezeu.

Dar tema supremă în Talismanele Morții, la fel ca în Vechiul și Noul Testament, este ideea de sacrificiu. În Talismanele Morții, lui Harry i se dezvăluie că este un Horcrux, o parte din Voldemort care trebuie distrusă, pentru ca acesta să poată fi învins. „Harry trebuie să intre singur în pădurea interzisă și știe că va fi răstignit așa cum a fost Iisus” (McCarron, 2009). La fel ca Iisus, Harry trebuie să se sacrifice și sfârșește prin a muri, doar pentru a renaște. Harry se trezește într-o scenă care seamănă cu raiul, unde îl întâlnește pe Dumbledore și este instruit să se întoarcă în lumea reală și să-l învingă pe Voldemort. În același spirit al sacrificiului lui Iisus, Harry este dispus să moară pentru alții, deși nu fără multă angoasă de-a lungul celor șapte cărți. „Harry îmbrățișează de bunăvoie moartea atunci când ajunge să înțeleagă că acest lucru este necesar pentru a-i salva pe alții, și nu doar pe cei pe care îi iubește în mod deosebit” (Caldecott, 2008). Iisus a murit pentru a salva omenirea de păcat, apoi renaște. Ca și Harry, viețile lor au fost sacrificate în speranța de a salva omenirea.

Poate că Harry Potter nu a fost menit să aibă atât de multe linii de poveste semnificative care se împletesc cu creștinismul, dar este evident că narațiunile creștine joacă un rol imens în această carte. Viața lui Harry Potter poate fi comparată cu cea a lui Iisus Hristos în aspecte semnificative. Seria lui Rowling a avut un impact asupra culturii milenare și, datorită nuanțelor creștine semnificative, cărțile predau mesaje biblice importante unui public larg. Rowling face o treabă bună în a portretiza o lume magică și precreștină care amintește de păgânism, dar structurează seria de romane cu povestea creștină a sacrificiului și răscumpărării.

Caldecott, L. (2008, ianuarie). Teme creștine în Harry Potter. Retrieved from http://www.religion-online.org/article/christian-themes-in-harry-potter/

McCarron, B. (2009). Creștinismul în Harry Potter și Talismanele Morții (Christianity in Harry Potter and the Deathly Hallows). Notes on Contemporary Literature, 39(1), 10.

Neumann, I. B. (2006). Pop goes religion: Harry Potter îl întâlnește pe Clifford Geertz. European Journal of Cultural Studies, 9(1), 81-100. doi:10.1177/136754940606060809

.