Delirurile grandioase (GD) au fost definite ca fiind convingeri false care prezintă un sentiment exagerat de valoare (APA, 2000). De exemplu, indivizii cu acest tip de iluzie pot crede că sunt cineva special sau faimos, că au puteri speciale sau că sunt înrudiți cu cineva celebru, în ciuda faptului că aceste convingeri nu sunt împărtășite de alții. S-a demonstrat că aceste tipuri de credințe sunt comune la cei care suferă de psihoză, dar există puține cercetări pentru a înțelege această experiență. Cercetătorii și intervențiile/terapia, au trecut de la concentrarea asupra diagnosticului de psihoză, la concentrarea asupra simptomelor sau experiențelor individuale(de exemplu, GD, deliruri persecutorii sau halucinații în psihoză). Dezvoltarea unor intervenții psihologice de succes pentru GD-uri rămâne în urma celor pentru delirurile persecutorii și halucinații(Knowles, McCarthy-Jones și Rowse, 2011).

Există teorii contradictorii ale GD și puține dovezi care să le susțină(Knowles, McCarthy-Jones și Rowse, 2011), însă s-a constatat că au fost raportate dificultăți interpersonale și sentimente de neputință la debutul și după apariția convingerilor (Rhodes și Jakes, 2010). Acest studiu speră să exploreze acest lucru mai în profunzime din perspectiva primei persoane, pentru a înțelege mai bine relația dintre acești factori.

Speranța este că acest lucru va ajuta cercetătorii și clinicienii să înțeleagă mai bine aceste tipuri de experiențe și să ofere informații pentru intervenții și cercetări ulterioare. Studiul va consta în interviuri semi-structurate cu 8 adulți de vârstă activă care experimentează credințe grandioase. Aceștia vor fi recrutați prin intermediul unui serviciu comunitar de sănătate mintală al NHS. Interviurile vor dura până la o oră și jumătate și se vor concentra pe înțelegerea de către persoana respectivă a experiențelor sale.

.