În nicio altă țară din UE nu se găsește atâta pădure virgină ca în România: se estimează că două treimi din ultimele păduri sălbatice din Europa se găsesc aici, în Munții Carpați.

România este, la propriu, un cufăr de comori al patrimoniului natural european, „hotspotul pădurilor virgine” al Europei. Cele mai multe dintre aceste păduri sunt arborete de fag vechi și fag mixt și adăpostesc cele mai mari populații de urși bruni, lupi și râs din Uniunea Europeană.

Celelalte rezervații naturale importante din Europa sunt situate în principal în vestul Ucrainei, Slovacia, Polonia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Bulgaria, Croația și Slovenia.

Potrivit unui inventar forestier din 2005 (proiectul Pin Matra; Biris și Veen, 2005), în România au rămas aproximativ 218.000 de hectare de pădure virgină. Cu toate acestea, există indicii că administrația forestieră guvernamentală nu a raportat toate suprafețele reale de pădure virgină, astfel încât această cifră este probabil să fie o subestimare.

Din 2005, însă, suprafețe vaste de pădure au fost exploatate și pierdute, inclusiv în pădurile virgine, identificate anterior de studiul Biris-Veen. Este dificil de precizat cu exactitate cât de mult din tezaurul forestier intact al României mai există astăzi, din cauza datelor inadecvate și a supravegherii guvernamentale.

Reprezentanții guvernului român au declarat recent că inventarul Pin Matra „nu există” și „nimeni nu îl are”…

Distrugerea pădurilor din ariile protejate

În comparație cu multe alte țări din Europa, parcurile naționale și rezervațiile naturale din România sunt exploatate într-un mod extrem de distructiv. În BACKGROUND-DOSSIER – OUT OF CONTROL – Tragedia exploatării forestiere în parcurile naționale din România puteți găsi informații detaliate.

Chiar și așa-zisele „arii protejate” Natura 2000 din România sunt în centrul unei industrii comerciale rapace de exploatare forestieră, pădurile virgine nefiind scutite de această distrugere fără discernământ.

Potrivit ghidului Organizației Mondiale pentru Conservarea Naturii, IUCN, ar trebui înființate zone naturale strict protejate, în care să nu aibă loc intervenții umane, pe 75% din suprafețele parcurilor naționale. În contrast puternic cu aceasta, doar un singur parc național din România atinge acest nivel, iar în toate celelalte parcuri până la două treimi din zonele protejate sunt exploatate comercial. Standardele de gestionare a parcurilor la nivel mondial sunt complet ignorate.

Este foarte trist faptul că Romsilva, propria companie de gestionare a exploatărilor forestiere a guvernului român, este responsabilă de gestionarea a aproape tuturor parcurilor naționale din România. Nici o finanțare guvernamentală nu este alocată pentru managementul parcurilor. Într-o ironie teribil de distructivă, Romsilva exploatează forestiere în parcurile și rezervațiile naționale pentru a le finanța (indirect). Suprafețe uriașe de pădure virgină au fost pierdute în parcurile naționale în ultimele decenii ca urmare a acestui conflict de interese absurd.

În parcurile naturale Apuseni și Maramureș (și în zonele Natura 2000) și în Munții Făgăraș, de exemplu, dovezile de stricare a pădurilor sunt deosebit de șocante. Aici, văi întregi au fost defrișate. Habitatele unor animale rare și strict protejate, cum ar fi cocoșul de munte (Tetrao urogallus), protejat structural, au fost în mare parte distruse.

În aceste văi, pădurile naturale dispar sub drujbă, iar inundațiile, alunecările de teren și avalanșele pun în pericol așezările și căile de comunicație.

Fostul prim-ministru al României, Carmen Palmer, a rezumat concis tăierea pădurilor din România. La o conferință privind pădurile de la București, în 2016, ea a spus: „Pădurea României are cancer”.

Valea Sinca – povestea tristă a unui patrimoniu mondial compromis

Cu doar câțiva ani în urmă, valea noului sit al Patrimoniului Mondial UNESCO de lângă Sinca, în Munții Făgărașului românesc, era acoperită de păduri virgine de vis. Aici creșteau unii dintre cei mai mari brazi din România. Din nefericire, doar o fracțiune din suprafața de 1.000 de hectare de pădure virgină, estimată aproximativ la 1.000 de hectare, a fost nominalizată ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO.

Chiar dacă în pădurile înregistrate și intacte s-a renunțat la împăduriri de la un decret ministerial din 2012, o pădure virgină magnifică a fost defrișată continuu în spatele Văii Șinca din 2013. Acum, valea, inclusiv pârâurile sale laterale, a fost parțial devastată de drumuri forestiere tăiate cu brutalitate, iar vechea pădure este acum brăzdată de zone de exploatare forestieră. Guvernul nu a răspuns în mod adecvat la plângerile organizației de mediu Agent Green. Autoritățile nu au oprit exploatarea forestieră.

Dar această pierdere tristă a patrimoniului natural nu se limitează la valea Sinca. Pădurea virgină a fost distrusă și în jurul rezervației UNESCO planificate Iauna Craiovei, în mijlocul Parcului Național Domogled-Valea Cernei. Versanți întregi au fost defrișați în ultimii 10 – 15 ani. Utilajele grele de exploatare forestieră au sfâșiat solul pădurii și au distrus ecosistemul sensibil care nu a fost perturbat timp de mii de ani.

Chiar și mai gravă este situația în multe situri Natura 2000 (SCI-uri): în ceea ce ar trebui să fie zone protejate de legislația europeană, în zone precum Nordul Gorjului de Vest, Apuseni, Maramureș, Făgăraș, Țarcu sau Someșul Rece, creste și văi întregi de munte au fost în mare parte devastate. 1000 de hectare de pădure primară sunt distruse sau degradate în prezent.

Cărbunele de pădure și alte infracțiuni silvice

Cărbunele de pădure a fost folosit ca scuză pentru a tăia suprafețe masive de pădure sănătoasă în România. Analiza imaginilor din satelit arată că așa-numita „exploatare a pădurilor de către gândacul de scoarță” a distrus păduri din zone care nu au fost afectate puternic de acest gândac. Știința ne spune că gândacii de scoarță fac parte din procesele naturale și că orice pagubă produsă pădurilor este doar exacerbată de exploatarea forestieră. Experții și ecologiștii români au acuzat autoritățile că închid ochii la acest jaf catastrofal. Au fost făcute public acuzații de corupție.

Crimele forestiere au atins un trist apogeu în anii 2005 – 2010, în cursul unui proces de restituire a suprafețelor forestiere, o presupusă retrocedare a pădurilor luate de comuniști după 1950. Acest proces a fost un simulacru pe scară largă. Se estimează că cel puțin jumătate din restituirile de păduri către proprietarii privați au fost făcute cu documente falsificate și mită și, prin urmare, au fost ilegale. În multe cazuri, aceste păduri furate au fost rase cât mai repede posibil și transformate în bani murdari. Poporul român a pierdut bunuri naturale uriașe în acest furt.

Încălcări ale legislației de mediu

În septembrie 2012, în urma unei campanii masive de petiții conduse de WWF, guvernul român a promulgat o lege privind o mai bună protecție a pădurilor virgine. A fost înființat un „Catalog național al pădurilor virgine”, iar pădurile virgine intacte nu aveau voie să fie exploatate. Au fost acordate excepții doar dacă se dovedea că pădurile fuseseră deja exploatate și nu mai îndeplineau criteriile definite de identificare a pădurilor primare.

Dar povestea de pe teren este una foarte diferită: analizele imaginilor din satelit și cercetările la fața locului demonstrează că, chiar și după 2012, au avut loc noi tăieri de păduri virgine. Legea a fost ignorată de proprietarii de păduri, administrațiile și autoritățile silvice.

Experții români au raportat că mulți proprietari de păduri municipale și private au refuzat să pună în aplicare regulamentul deoarece nu au primit compensații din partea guvernului. Persoane din interiorul României ne-au asigurat că acest proces este plin de corupție.

Ca o chestiune urgentă, Agent Green, EuroNatur și alte ONG-uri solicită guvernului român să furnizeze fonduri suficiente pentru despăgubirea proprietarilor de terenuri private și comunale pentru a se asigura că exploatarea pădurilor virgine rămase încetează. Pădurile naționale trebuie să fie protejate de către guvern prin decret, iar autoritățile de exploatare forestieră trebuie să fie supuse unui control mai strict al legilor.

Ecologistul și conservaționistul german Prof. Dr. Hans Dieter Knapp a descris chiar și condițiile din industria forestieră din România ca fiind un „sistem Dracula”, din cauza lipsei de transparență și a corupției.

Obstacole în calea „Catalogului Național al Pădurilor Virgine”

Pentru a fi incluse în „Catalogul Național al Pădurilor Virgine”, zonele candidate trebuie să fie documentate științific și verificate în fața autorităților de către experți certificați. În prezent, această activitate este desfășurată exclusiv de organizațiile de conservare a naturii și de unii oameni de știință care colaborează cu acestea.

Potrivit estimărilor actuale, în România mai există încă peste 100.000 de hectare de pădure virgină. Nicio altă țară din UE nu are aproape atât de multă pădure virgină, dar mai puțin de o treime din aceasta este efectiv protejată. În fiecare minut, România (și Europa, și lumea) pierde mai multe păduri virgine de neînlocuit.

De aceea, ONG-urile de mediu sunt disperate să angajeze cât mai multe dintre aceste zone în catalog – să documenteze studiile necesare și să le raporteze inspectorilor forestieri – înainte ca firmele de exploatare forestieră să le poată distruge.

Realizarea acestor studii este o muncă dificilă și consumatoare de timp. Ele trebuie să demonstreze că pădurile respectă criteriile stricte de pădure virgină, să conțină parcele forestiere precise, adesea în terenuri greu accesibile și să fie semnate de experți autorizați. Criteriile stabilite de guvern sunt extrem de stricte: dacă lipsesc câțiva copaci dintr-o pădure sau dacă suprafața intactă de pădure virgină acoperă mai puțin de 20 de hectare, pădurea virgină nu intră în catalog și se limitează la a fi exploatată.

Aceasta este o situație teribilă și un joc ușor pentru tăietorii de lemne. Ei trebuie doar să taie câțiva copaci sau să sape o potecă în pădure cu un excavator și criteriile nu pot fi îndeplinite, iar pădurea virgină este pierdută. În timp ce actele se grăbesc să fie completate, drujbele pot fi deja pornite.

Crearea „catalogului pădurilor virgine” este, prin urmare, o cursă contra cronometru. În același timp în care specialiștii în conservarea naturii și experții științifici se grăbesc să parcurgă pădurile în încercarea de a documenta valorile lor magnifice, proprietarii de păduri și companiile de exploatare forestieră taie cât mai multe păduri cât de repede pot.

Acest lucru se întâmplă cu o brutalitate deosebit de extremă. Buldozerele taie întinderi sălbatice pe versanții pădurilor virgine și spulberă și îndreaptă pârâurile de munte pentru a construi drumuri pentru camioanele de exploatare forestieră. În locul pârâurilor de pădure limpezi ca cristalul care șerpuiește prin aceste văi, un bulgăre noroios curge prin munți omorând peștii și poluând apa potabilă.

Autoritățile boicotează reglementările de mediu

În 2016, au existat numeroase informații potrivit cărora administrațiile și autoritățile silvice sabotează eforturile ONG-urilor și experților pentru catalogul pădurilor virgine. În toamna anului 2016, Agent Green a raportat aproape 2000 de hectare de suprafețe de pădure virgină către autoritățile silvice responsabile – o vară întreagă de muncă în care o echipă de experți a lucrat zilnic pentru a învinge drujbele.

Studiile au fost depuse înainte de un termen limită de iarnă, deoarece între octombrie și martie niciun studiu de pădure virgină nu este acceptat de autorități. Tăierile continuă acum, în iarna lui 2016, deoarece solul înghețat nu oprește buldozerele grele de exploatare.

Dar inspectorii forestieri au ignorat studiile agentului Green. Termenul de 5 săptămâni pentru evaluările studiilor a trecut fără reacție din partea inspectorilor forestieri. Din cauza inacțiunii ilegale și a tăcerii autorităților, aceste păduri de o valoare inestimabilă nu au fost incluse în catalog și, prin urmare, nu au fost protejate. Alte ONG-uri au raportat, de asemenea, inacțiune și obstacole din partea administratorilor forestieri de stat și a funcționarilor forestieri. Exploatarea forestieră este în mod clar prioritară pentru acești „oficiali”.

O echipă internațională de oameni de știință condusă de profesorul Miroslav Svoboda (Universitatea Cehă de Științe ale Vieții, Praga) studiază de mulți ani diverse păduri virgine din România (și din alte țări ale UE). Chiar și zonele lor de cercetare științifică sunt amenințate să fie distruse. În 2015, cercetătorii au trimis o scrisoare urgentă guvernului – cu rugămintea imediată de a păstra măcar aceste păduri de neînlocuit pentru știință. Exploatarea forestieră a continuat, însă, fără nicio intervenție din partea guvernului. În cooperare cu experți români, renumiții oameni de știință au dorit să înregistreze pădurile virgine din Munții Făgăraș și din alte zone carpatice în catalogul național. Însă, până în prezent, guvernul a ignorat cererile lor credibile. Ofițerii forestieri responsabili nu au acționat, iar studiile nu au putut fi trimise până la 1 octombrie. Pe listă și acum amenințate cu tăierea sunt bijuterii forestiere virgine de importanță internațională, cum ar fi Boia Mică și Arpășelu.