Obsesia pentru pielea albă din Asia nu a încetat să facă titluri de primă pagină în ultimii ani.

Ideea omniprezentă că pielea mai deschisă este mai atractivă este adesea evidențiată prin diverse concursuri de frumusețe. De exemplu, atunci când Nonthawan Thongleng, cu pielea bronzată, a fost încoronată Miss Thailanda World 2014, a fost salutată de unii comentatori ca o șansă de redefinire a standardelor de frumusețe.

Nonthawan, cunoscută și sub numele de Maeya, a declarat că a însemnat foarte mult pentru ea „să reușească după ce a muncit din greu și să devină un viitor model pentru tânăra generație de asiatici, din toate mediile etnice, cu pielea mai închisă la culoare, pentru a le arăta că pot realiza ceea ce visează”. Într-adevăr, Maeya a devenit o sursă de inspirație pentru mulți thailandezi. În mod tradițional, femeile cu pielea închisă la culoare au fost subreprezentate în Thailanda, fiind marginalizate în favoarea unui standard de frumusețe cu pielea mai deschisă.

În decembrie anul trecut, Catriona Gray a devenit a patra filipineză care a fost desemnată Miss Univers, însă victoria ei i-a polarizat pe filipinezi. Mulți i-au criticat victoria online, susținând că arată ca o caucaziană bronzată. Gray s-a născut și a crescut în Australia și este de origine mixtă scoțiană-filipineză. Pentru unii critici, ea nu era „suficient de filipineză”. După cum a scris o femeie pe Twitter: „Este frumoasă pe baza standardelor de frumusețe occidentale. Arată-mi fetele mele cu nasul lat, cu pielea mai închisă la culoare și părul aspru și creț.”

Există o normă culturală adânc înrădăcinată implicată în aceste dezbateri despre culoarea pielii și frumusețe. În multe societăți, și în special în Asia, pielea închisă la culoare a fost mult timp asociată cu munca la câmp și, prin urmare, cu sărăcia rurală. Pe de altă parte, pielea palidă este asociată cu o viață mai confortabilă, cosmopolită, în interior, ferită de soare. Culoarea pielii este astfel un semn al clasei sociale.

Vă place acest articol? Faceți clic aici pentru a vă abona pentru acces complet. Doar 5 dolari pe lună.

Stigmatul asociat cu pielea mai închisă la culoare poate însemna să faci anumite eforturi pentru a rămâne palid. Pe străzile din Bangkok, nu este neobișnuit să vezi thailandezi făcându-și umbră cu umbrele sau purtând mâneci lungi chiar și în cele mai fierbinți luni ale anului, în încercarea de a evita razele de bronzare ale soarelui.

Această preferință pentru pielea albă este întărită prin intermediul mass-media: televiziune, reviste și panouri publicitare. Farmaciile au în stoc o gamă largă de creme de albire a pielii; unele promit chiar să lumineze culoarea celor mai intime zone ale corpului, cum ar fi sfârcurile sau axilele.

Presiunea de a fi alb nu afectează doar femeile. „Există o gamă de produse și servicii destinate bărbaților care sunt interesați să devină mai palizi”, a declarat Jaray Singhakowinta, profesor asistent de studii de sexualitate la Institutul Național de Administrare a Dezvoltării.

Jaray a oferit exemplul bărbaților cărora li se injectează substanțe cu glutation în piele pentru a accelera procesul de albire. Într-adevăr, există clinici în Thailanda care oferă tratamente de „albire a penisului” prin utilizarea de lasere și substanțe chimice.

Potrivit lui Kosum Omphornuwat, profesor de studii de gen și sexualitate la Universitatea Thammasat, „economia de piață, consumerismul, rețelele de socializare și sindromul selfie întăresc obsesia.”

În ultimii ani, unele campanii publicitare au atras o reacție negativă pentru promovarea acestui ideal de frumusețe. În 2016, o companie thailandeză a făcut reclamă la tablete de iluminare a pielii cu sloganul „albul te face să câștigi”. Reclama promova pastilele suplimentului „Snowz”, distribuite de compania Seoul Secret. Acesta o folosea pe Cris Horwang, o actriță și model thailandez, care și-a atribuit succesul tenului său deschis.

Pelea albă poate că a fost mult timp o caracteristică esențială a frumuseții thailandeze, a spus Jaray, dar acest concept de „albeață” s-a schimbat.

„În literatura clasică thailandeză, eroinele care sunt descrise ca având un ten deschis, ca și cum ar fi pictate cu aur, sunt considerate frumoase”, a spus el. „Așadar, este vorba de o nuanță diferită de alb care era un standard în trecut. După influențele occidentale și coreene, nuanța preferată este albul rozaliu.”

De fapt, popularitatea în creștere a divertismentului coreean – în special a muzicii pop și a dramelor de televiziune – a exacerbat această obsesie pentru pielea albă. Jaray a declarat că tendința a început în urmă cu aproximativ 20 de ani, când o dramă în costume coreene, „Dae Jang Guem”, care spunea povestea unei doctorițe ridicate de la statutul de menajeră regală în timpul perioadei istorice Joseon, a devenit populară în Thailanda, determinând o nouă cerere de alimente și produse coreene.

„Imaginile actorilor coreeni și produsele de înfrumusețare au devenit caracteristici comune ale sectoarelor de divertisment thailandeze”, a spus el. „Frumusețea în stil coreean a devenit, prin urmare, sinonimă cu frumusețea universală pentru mulți thailandezi.” Proliferarea afacerilor coreene legate de frumusețe în Thailanda și marketingul de succes al acestora au promovat standardele de frumusețe coreene; caracteristicile includ o față în formă de V, o piele albă ca o perlă și un nas ascuțit și subțire.

Încântat de acest articol? Faceți clic aici pentru a vă abona pentru acces complet. Doar 5 dolari pe lună.

„Am auzit că o serie de operatori turistici thailandezi au organizat tururi de chirurgie estetică în Coreea, deoarece clienții lor sunt foarte dornici să aibă același aspect ca și vedetele lor preferate”, a declarat Jaray. Într-adevăr, există programe de televiziune, cum ar fi „Let Me In Thailand” și un spin-off, „Let Me In Reborn”, care recrutează persoane cu desfigurări faciale pentru a concura pentru șansa de a face chirurgie plastică în Coreea de Sud.

Astăzi, albirea este o afacere mare. Un sondaj al Organizației Mondiale a Sănătății a constatat că aproape 40 la sută dintre femeile intervievate în națiuni precum China, Malaezia, Filipine și Coreea de Sud folosesc în mod regulat produse pentru albirea pielii. Firma de informații de piață Global Industry Analysts arată că cererea de agenți de albire este în creștere, urmând să ajungă la 31,2 miliarde de dolari până în 2024

Kosum a sugerat că este puțin probabil ca preferința pentru pielea palidă să se diminueze în viitorul imediat, deoarece „copiii din ce în ce mai tineri devin din ce în ce mai conștienți de semnificația culorii pielii codificată de instituțiile sociale.”

Dar Kosum a fost încurajată, totuși, de campania media „Întunericul este frumos” din India, care își propune să înfrunte discriminarea. Poate că, într-o zi, o campanie similară bazată pe consum ar putea fi adusă în Thailanda, a spus ea.

Întoarcerea tabelelor nu pare o sarcină ușoară. Proliferarea imaginilor care favorizează persoanele cu pielea mai deschisă la culoare și normele adânc înrădăcinate din spatele acestor reprezentări sunt atât de influente încât va fi nevoie de mult mai mulți învingători precum Maeya pentru a face o astfel de diferență.

Ana Salvá este jurnalistă independentă cu sediul în Asia de Sud-Est.