The Weatherhead Research Cluster on Global Populism/Challenges to Democracy se concentrează asupra amenințărilor diferite și similare la adresa democrației cu care se confruntă națiunile din întreaga lume. Scopul nostru este de a încuraja conversația între cercetătorii din democrațiile în curs de dezvoltare și cele consacrate, inclusiv din America, Europa, America Latină, Asia și Africa. Cunoscut anterior sub numele de Weatherhead Research Cluster on Global Populism, grupul Global Populism/Challenges to Democracy și-a extins misiunea sub conducerea lui Bart Bonikowski, Steve Levitsky și Daniel Ziblatt.
Începând cu așa-numitul „al treilea val” de democratizare și mai ales după prăbușirea Uniunii Sovietice, mulți analiști și factori de decizie politică au crezut că autoritarismul era în declin și că democrația a devenit, așa cum se spunea în mod obișnuit în anii 1990, „singurul joc din oraș”. Acea epocă de încredere în sine a trecut. Nu numai că autoritarismul este viu și sănătos în China, Rusia, Asia Centrală și în mare parte din Orientul Mijlociu, dar prăbușirea democrației în Thailanda și Venezuela și regresul democratic în țări precum Ecuador, Ungaria, Nicaragua, Filipine, Polonia și Turcia au declanșat dezbateri cu privire la faptul că am intrat într-o perioadă de recesiune democratică globală. Odată cu alegerea lui Donald Trump în Statele Unite și cu ascensiunea forțelor populiste, eurosceptice și anti-imigranți în Europa, unii observatori au început să se îngrijoreze că până și cele mai consolidate democrații din lume ar putea fi în pericol. Ne confruntăm, așadar, cu una dintre cele mai presante probleme ale timpului nostru: poate supraviețui democrația liberală din întreaga lume?
Obiectivul nostru este de a facilita o conversație mai sistematică între profesorii de la Harvard din diferite discipline și școli. Programarea noastră este construită în jurul unor paneluri lunare de invitați diverși pentru a aborda probleme ample care se află în prezent în prim-planul preocupărilor cercetătorilor democrației. Pentru a crea o comunitate multigenerațională, găzduim, de asemenea, un grup de studiu de licență și un grup consultativ al studenților absolvenți pentru a încuraja studenții să continue studiul provocărilor la adresa democrației. În cele din urmă, intenționăm să diseminăm cunoștințele și ideile care reies din activitățile grupului către publicul larg și către factorii de decizie politică.
Cercetările noastre se concentrează în jurul următoarelor cinci subiecte generale:
1) Depășirea polarizării
În timp ce o anumită polarizare partizană este sănătoasă pentru democrație, unul dintre factorii cheie ai decăderii democratice în democrațiile noi și consacrate este polarizarea intensă, în care adversarii politici încep să se privească reciproc ca pe niște dușmani existențiali, permițând celor în funcție să justifice abuzurile normelor democratice pentru a limita opoziția și încurajând opoziția să folosească „orice mijloace necesare” pentru a (re)obține puterea. În cazul în care cetățenii rămân loiali unui partid politic chiar dacă acesta încalcă norme democratice esențiale, polarizarea politică reprezintă o amenințare reală la adresa funcționării responsabilității democratice. O întrebare-cheie pentru cei care studiază democratizarea și eroziunea democratică este cum poate fi depășită o polarizare partizană atât de intensă. Mulți dintre studenții democrațiilor avansate și în curs de dezvoltare au evidențiat reformele instituționale (de exemplu, reformele electorale, reformele sistemelor de selecție a candidaților), dar alții au evidențiat importanța unor aspecte sociale, economice mai profunde și chiar necesitatea de a reconstrui normele democratice.
2) Imigrația și provocarea de a susține democrațiile multietnice
Provocarea de a susține democrațiile multietnice este una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă astăzi democrațiile de toate tipurile. Politica de redistribuire a fost, de asemenea, complicată în mod notoriu de diversitatea etnică, dar diversitatea etnică în creștere atât în democrațiile noi, cât și în cele vechi, determinată în parte de imigrație, a generat diferite forme de reacții populiste de dreapta și a exacerbat polarizarea politică. Acest lucru pune dileme pentru partidele de dreapta și de stânga. Pentru partidele de dreapta, există tentația de a exploata problemele legate de diversitatea culturală pentru a obține puterea, ceea ce poate duce, de asemenea, la restricții și la o reprezentare inegală a minorităților etnice, diminuând calitatea democrației. Pentru partidele de stânga, aceeași politică a stimulat multe discuții în ultimii ani cu privire la compatibilitatea statului bunăstării cu diversitatea etnică. De fapt, mulți dintre cei de stânga au susținut că stânga trebuie să redeschidă dezbaterile despre imigrație pentru a diminua atracțiile dreptei populiste. Obiectivul nostru central în această direcție de lucru este de a folosi experiențele transnaționale pentru a ne concentra pe provocările și modalitățile inovatoare prin care democrațiile multietnice pot fi susținute în fața unei polarizări periculoase alimentate de populism.
3) Globalizarea, inegalitatea economică și nemulțumirea democratică
O a treia temă majoră este amenințarea pe care inegalitatea economică, adesea determinată de forțele economice globale, o reprezintă pentru supraviețuirea și viabilitatea democrației. Explorăm modalitățile pernicioase și indirecte prin care resursele economice inegale diminuează calitatea democrației, prin vot, design instituțional, cheltuieli de campanie și mass-media. Examinăm modul în care schimbările din economia globală pot fi accelerat acest fenomen. În plus, analizăm dacă și cum creșterea economică încetinită din ultimii patruzeci de ani în democrațiile avansate a generat noi reacții populiste antidemocratice la nivelul opiniei publice și al dezvoltării partidelor politice. Urmărim rădăcinile economice ale nemulțumirilor democratice în noile și vechile democrații.
4) Cauzele populismului și consecințele sale pentru democrație
În ultimii ani, a existat o atenție reînnoită față de recrudescența partidelor și mișcărilor populiste din America Latină și America de Nord până în Europa de Vest și de Est. Relația ambiguă a populismului cu democrația este un subiect de cercetare dificil și important. Mulți outsideri populiști ajung la putere vorbind în numele „poporului”, dar adesea fac acest lucru în moduri care par să sfideze normele de bază ale democrației liberale. Avem o interfață și lucrăm în colaborare cu grupurile existente în campus, dar cu accent pe consecințele partidelor și mișcărilor populiste asupra democrației și a de-democratizării. Cum pot fi ținuți demagogii departe de putere? Care sunt cele mai bune răspunsuri instituționale și organizaționale la grupurile și partidele care folosesc limbajul democrației pentru a submina democrația?
5) Dezbateri privind soluțiile instituționale
Un alt set de dezbateri se referă la faptul dacă reformele instituționale pot oferi soluții la unele dintre problemele care afectează democrațiile stabilite. Multe democrații occidentale mențin constituții, sisteme electorale și alte instituții democratice ale căror origini se află la începutul secolului al XX-lea, al XIX-lea și chiar al XVIII-lea. Vechimea acestor instituții este adesea un motiv de mândrie pentru mulți cetățeni (gândiți-vă la atașamentul americanilor față de constituția lor și chiar față de instituții disfuncționale precum Colegiul Electoral). Dar instituțiile existente pot fi nepotrivite pentru provocările cu care se confruntă democrațiile contemporane. Astfel, aducem împreună specialiști în drept constituțional și studenți în domeniul instituțiilor electorale și al altor instituții pentru a examina inovațiile instituționale menite să îmbunătățească calitatea democrațiilor consacrate. Printre acestea se numără reformele electorale (de exemplu, dezbaterile privind sistemele de vot prin preferințe clasate), instituțiile participative (bugetarea participativă), utilizarea referendumurilor și a altor forme de democrație directă, precum și reformele instituționale menite să îmbunătățească – sau să restricționeze – democrația intrapartinică. Multe dintre aceste inovații au apărut în noile democrații din America Latină și din alte părți și abia recent sunt dezbătute în democrațiile consacrate.
Pentru site-ul complet: https://projects.iq.harvard.edu/challengestodemocracy/about