Creșterea cheltuielilor de consum ale americanilor a fost neobișnuit de lentă de la Marea Recesiune din 2007-2009. Semnalizează acest lucru adoptarea a ceea ce doi jurnaliști de la Washington Post descriu drept o „prudență regăsită” și o schimbare permanentă în psihologia consumatorului? Două studii recente contrazic această viziune asupra caracterului „regăsit” al consumatorilor americani și arată că consumerismul american este viu și sănătos.
Propriile mele cercetări asupra consumerismului susțin concluzia că motivul pentru care americanii rămân atașați de o formă de viață consumeristă este că aceasta îndeplinește funcția religioasă de a le oferi un răspuns la problema existențială a sensului.
În cercetările mele, am definit consumerismul ca fiind o formă de viață care sacrifică alte bunuri evaluate în mod conștient pentru a maximiza consumul de bunuri economice, în ciuda faptului că acest consum depășește orice măsură obiectivă a nevoii.
Un indicator pe care l-am folosit pentru a localiza consumerismul în societatea americană a fost dacă o gospodărie a sacrificat economiile pentru creșterea consumului în același timp cu creșterea veniturilor sale.
Utilizând acest indicator, am constatat că consumerismul a continuat în toate tipurile de gospodării și în toate clasele economice aflate peste pragul sărăciei de la începutul anilor 1980.
Două studii recente – unul realizat de U.S. Federal Reserve Board și unul realizat de J.P. Morgan Chase Institute – arată că, în ciuda stagnării veniturilor și a unei expuneri mai mari la riscuri economice, gospodăriile din SUA continuă să acorde prioritate excesivă consumului curent față de economii.
Potrivit Federal Reserve Board, 24 la sută dintre gospodăriile din SUA s-au confruntat cu o anumită formă de dificultăți financiare în 2014, dar 45 la sută au declarat că nu au avut un fond de urgență care să acopere cheltuielile pe trei luni și 47 la sută au spus că ar fi o provocare să facă față unei cheltuieli neașteptate de 400 de dolari.
Institutul J.P. Morgan Chase a constatat că, cu excepția celor cu venituri de top, gospodăriile americane din întregul spectru de venituri nu dispuneau de activele lichide de care ar avea nevoie pentru a face față șocurilor adverse în ceea ce privește veniturile și consumul.
Cultura de consum din SUA este angajată în mod constant în construcția de semne prin asocierea de semnificații cu bunurile de consum. Ori de câte ori consumatorii achiziționează bunuri, acestea au aceste valori de semn. Bunurile economice nu sunt niciodată simple obiecte de utilizare.
Acest consum devine consumism atunci când un individ achiziționează și afișează aceste semne celorlalți cu intenția inconștientă de a procura o recunoaștere socială care îi fundamentează semnificația personală într-o comunitate și astfel transcende mortalitatea sa individuală.
Natura religioasă a consumismului explică prevalența sa în toate clasele sociale și tipurile de gospodării, procesele poziționale și inconștiente care stau la baza unei mari părți a consumului actual și influența limitată care poate fi demonstrată empiric pentru publicitate.
Explică, de asemenea, de ce consumerismul s-a extins rapid în anii 1970 și 1980, pe măsură ce sursele concurente de semnificație în culturile occidentale – ideologiile progresului, carierismul, naționalismul și bisericile construite pe convenții sociale – și-au pierdut plauzibilitatea și eficiența.
Natura religioasă a consumerismului explică, de asemenea, de ce consumerismul este extraordinar de dificil de schimbat. Abandonarea consumerismului înseamnă abandonarea a ceea ce îi oferă unei persoane siguranța că viața sa contează. Acest lucru este posibil doar dacă persoana care trăiește într-o cultură consumeristă își poate totuși asigura semnificația într-o sursă diferită de sens.
Faptul că consumerismul rămâne puternic în Statele Unite în ciuda salariilor stagnante, a insecurității economice în creștere și a oportunităților economice prost distribuite face deosebit de dificilă confruntarea cu aceste probleme economice din punct de vedere politic.
Inclusiv atunci când este asaltat de provocări economice, un stil de viață consumerist este esențial din punct de vedere psihologic pentru persoana care îl folosește pentru a-și asigura semnificația personală.
Stagnarea salariilor din economia actuală și nesiguranța veniturilor reprezintă amenințări la adresa menținerii unui stil de viață consumerist.
Aceasta face mai probabil ca cei care se bazează pe această formă de viață să renunțe la angajamentele lor față de întreprinderile publice comune ale națiunii, cum ar fi educația publică și securitatea socială, dacă această întoarcere spre interior le permite să își păstreze propriile identități bazate pe consum.
Este, de asemenea, mai probabil ca ei să renunțe la angajamentele lor față de persoanele care suferă din punct de vedere economic. Amenințările pe termen lung, cum ar fi schimbările climatice, au chiar mai puține șanse de a le reține preocuparea decât provocările economice actuale.
Dacă înțelegem religia așa cum o face teologul Paul Tillich – ca fiind tot ceea ce folosesc indivizii pentru a răspunde la întrebarea despre sensul existențial al vieții lor – atunci disfuncția politică a Statelor Unite își are rădăcinile în disfuncția religioasă a consumerismului.
Toată forma de viață care caută sensul în moduri care dăunează sinelui și comunității poate fi transcendată, susținea Tillich, prin fundamentarea sensului personal prin încrederea existențială în promisiunile – pentru el, ale tradiției creștine-religioase. Un individ eliberat de nevoia de a-și construi și asigura propria semnificație poate fi orientat spre bunăstarea tuturor, nu doar a sinelui.
Potrivit psihologului social Ernest Becker, o cultură exprimă o strategie dominantă pentru a nega disperarea existențială și a da sens vieții individuale. O cultură care permite sacrificiul de sine pentru binele comun și pentru generațiile viitoare este, prin urmare, una care facilitează credința existențială care asigură sensul propriei vieți.
Atâta timp cât cultura americană nu reușește să ofere un fundament al sensului personal care îndeamnă la sacrificiul de sine pentru binele comun și pentru generațiile viitoare, Statele Unite vor rămâne incapabile să facă față provocărilor economice, demografice și de mediu actuale.
Becker, Ernest. The Birth and Death of Meaning, New York: Free Press, 1971.
Farrell, Diana și Fiona Greig. „Weathering Volatility: Big Data on the Financial Ups and Downs of U.S. Individuals”. Washington, DC: J.P. Morgan Chase Institute, mai 2015.
Harlan, Chico și Sarah Halzack. „De ce nu se simt americanii mai bine în legătură cu economia?”. The Washington Post, 30 mai 2015.
Larrimore, Jeff și Mario Arthur-Bentil, Sam Dodini și Logan Thomas. „Raport privind bunăstarea economică a gospodăriilor din SUA în 2014”. Washington, DC: Board of Governors of the Federal Reserve System, mai 2015.
Tillich, Paul. „On the Idea of a Theology of Culture” (Despre ideea unei teologii a culturii). În Visionary Science: A Translation of Tillich’s „On the Idea of a Theology of a Culture” with an Interpretive Essay, Ed. Victor Nuovo, 19-39. Detroit: Wayne State University Press, 1987.
Creditul imaginii: Felipe Vidal / flickr Some RIghts Reserved
Autorul, Bruce P. Rittenhouse, (Ph.D. Theological Ethics, University of Chicago) predă etica în cadrul Departamentului de Filosofie și Religie de la Aurora University. A fost economist profesionist timp de paisprezece ani înainte de a-și începe activitatea în domeniul eticii creștine. Rittenhouse este autorul cărții Shopping for Meaningful Lives: The Religious Motive of Consumerism (Cascade, 2013).
Pentru a vă abona: (primiți Sightings prin e-mail în fiecare luni și joi) dați click aici, sau vizitați http://uchicago.us6.list-manage.com/subscribe?u=6b2c705bf61d6edb1d5e0549d&id=9e1fd51b8e.
Pentru comentarii: trimiteți un e-mail redactorului-șef, Myriam Renaud, la [email protected]. Dacă doriți ca comentariul dvs. să apară împreună cu versiunea arhivată a acestui articol pe site-ul web al Centrului Marty, vă rugăm să furnizați numele dvs. complet în corpul e-mailului și să indicați în linia de subiect: POSTAȚI COMENTARIUL LA . Pentru politica de comentarii a Sightings, vizitați: http://divinity.uchicago.edu/sightings-policies.