O listă bună de comportamente, dintre care majoritatea sunt comune, care pot ajuta la o mai bună înțelegere sau la o mai bună conștientizare a ceea ce poate avea loc. Majoritatea acestor comportamente sunt comportamente pe care oricine le poate adopta, unele sunt foarte puțin probabile, cu excepția cazului în care individul suferă de o tulburare de personalitate. Cei care suferă de tulburare de personalitate Borderline sunt susceptibili să se angajeze în mai multe dintre acestea decât cineva fără o tulburare de personalitate. Cineva care suferă de BPD este probabil să se angajeze în acestea mai des decât ar face-o cineva fără o tulburare de personalitate. Cineva care suferă de o tulburare de personalitate este probabil să se angajeze în acestea în ciuda faptului că aceste comportamente sunt în mod evident în detrimentul individului. Prin propriile sale recunoașteri, „Alex”, persoana care a scris această listă, se angajează în toate aceste comportamente.

Recunoașterea și identificarea acestor comportamente poate ajuta la tratarea individului cu calm și compasiune. Acestea nu sunt persoane care intenționează neapărat să facă rău.

O listă mai exhaustivă, cu explicații și recomandări, este disponibilă pe acest blog și poate fi găsită aici : Lista de atribute

Trasaturi comune la un Borderline pentru a vă ajuta să identificați comportamentele:

Alienare – Alienarea înseamnă a interfera sau a tăia o persoană din relațiile cu ceilalți. Acest lucru poate fi făcut prin manipularea atitudinilor și comportamentelor victimei sau ale persoanelor cu care intră în contact. Relațiile victimei cu ceilalți pot fi sabotate prin presiuni verbale, amenințări, diversiuni, campanii de denaturare și sisteme de recompense și pedepse.

Declarații „întotdeauna” & „niciodată” – Declarațiile „întotdeauna” & „niciodată” sunt declarații care conțin cuvintele „întotdeauna” sau „niciodată”. Ele sunt utilizate în mod obișnuit, dar rareori sunt adevărate.

Mânia – Persoanele care suferă de tulburări de personalitate au adesea un sentiment de mânie nerezolvată și o percepție accentuată sau exagerată că au fost nedreptățite, invalidate, neglijate sau abuzate.

Baiting and Picking Fights – Baiting and Picking Fights este practica de a genera o acțiune sau o declarație provocatoare cu scopul de a obține un răspuns furios, agresiv sau emoțional din partea unei alte persoane.

Blaming – Blamarea este practica de a identifica o persoană sau persoane responsabile pentru crearea unei probleme, mai degrabă decât de a identifica modalități de abordare a problemei.

Bullying – Bullying este orice acțiune sistematică de a răni o persoană dintr-o poziție de relativă putere fizică, socială, economică sau emoțională.

Catastrofizare – Catastrofizarea este obiceiul de a presupune în mod automat „cel mai rău scenariu” și de a caracteriza în mod necorespunzător problemele sau chestiunile minore sau moderate ca fiind evenimente catastrofale.

Fabricarea haosului – Fabricarea haosului este practica de a crea sau de a menține în mod inutil un mediu de risc, distrugere, confuzie sau dezordine.

Inșelăciune – Înșelăciunea este împărtășirea unei relații romantice sau intime cu cineva atunci când ești deja angajat într-o relație monogamă cu altcineva.

Conversații circulare – Conversațiile circulare sunt argumente care continuă aproape la nesfârșit, repetând aceleași tipare fără o rezolvare reală.

Disonanță cognitivă – Disonanța cognitivă este un termen psihologic pentru disconfortul pe care majoritatea oamenilor îl simt atunci când întâlnesc informații care contrazic setul lor existent de credințe sau valori. Persoanele care suferă de
turburări de personalitate experimentează adesea disonanță cognitivă atunci când sunt confruntate cu dovezi că acțiunile lor i-au rănit pe alții sau au contrazis morala lor declarată.

Sindromul „Controlează-mă” – Sindromul „Controlează-mă” descrie o tendință pe care unii oameni o au de a promova relații cu persoane care au o natură narcisistă, antisocială sau „actriță” controlatoare.

Denegarea – Negarea este practica de a crede sau de a-și imagina că o circumstanță, un eveniment sau o amintire dureroasă sau traumatizantă nu există sau nu s-a întâmplat.

Dependența – Dependența este o dependență necorespunzătoare și cronică a unui individ adult de un alt individ pentru sănătatea, subzistența, luarea deciziilor sau bunăstarea personală și emoțională.

Depresie – Atunci când vă simțiți mai trist decât credeți că ar trebui, pentru mai mult timp decât credeți că ar trebui – dar totuși nu reușiți să ieșiți din această stare – aceasta este depresie. Persoanele care suferă de tulburări de personalitate sunt adesea diagnosticate, de asemenea, cu depresie care rezultă din maltratarea din partea altora, din stima de sine scăzută și din rezultatele propriilor alegeri proaste.

Disociere – Disocierea este un termen psihologic folosit pentru a descrie o îndepărtare mentală de realitate.

Divide și cucerește – Divide și cucerește este o metodă de a obține un avantaj asupra rivalilor percepuți prin manipularea acestora în conflicte între ei.

Furt în familie – Furtul în familie este consumarea sau preluarea controlului asupra unei resurse sau a unui bun care aparține (sau este împărțit cu) un membru al familiei, partener sau soț/soție fără a obține mai întâi aprobarea acestora.

Chantaj emoțional – Șantajul emoțional descrie folosirea unui sistem de amenințări și pedepse asupra unei persoane de către cineva apropiat în încercarea de a-i controla comportamentele.

Înglobare – Înglobarea este un nivel nesănătos și copleșitor de atenție și dependență față de un membru al familiei sau partener, care provine din imaginarea sau credința că se există doar în contextul acelei relații.

Entitlement – Entitlement sau un „sentiment de îndreptățire” este o așteptare nerealistă, nemeritată sau nepotrivită a unor condiții de viață favorabile și a unui tratament favorabil din partea celorlalți.

Acuzații false – Acuzațiile false, campaniile de denigrare & campaniile de defăimare sunt tipare de critici nejustificate sau exagerate care apar atunci când un individ cu tulburări de personalitate încearcă să se simtă mai bine în pielea sa prin denigrarea altcuiva – de obicei un membru al familiei, soțul/soția, partenerul, prietenul sau colegul.

Favoritism – Favoritismul este practica de a acorda în mod sistematic un tratament pozitiv, preferențial unui copil, subordonat sau asociat în cadrul unui grup de colegi.

Frica de abandon – Frica de abandon este un model de gândire irațională manifestată de unele persoane cu tulburări de personalitate, care le face să creadă ocazional că sunt în pericol iminent de a fi respinse, înlăturate sau înlocuite de cineva apropiat.

Litigii frivole și procese frivole – Litigii frivole și procese frivole sunt metode de reținere a sprijinului, de hărțuire sau de prelungire a conflictului prin aducerea de acuzații nefondate, apeluri nefondate sau procese de diversiune într-o relație sau într-o fostă relație, folosind sistemul judiciar ca intermediar.

Gaslighting – Gaslighting este practica de a convinge sistematic un individ că înțelegerea pe care o are despre realitate este greșită sau falsă. Termenul „Gaslighting” este preluat din filmul MGM din 1944 „Gaslight”.

Hărțuire – Hărțuirea este orice model susținut sau cronic de comportament nedorit din partea unui individ față de altul.

Funcționare înaltă și joasă – Un individ cu tulburări de personalitate cu funcționare înaltă este cel care este capabil să își ascundă comportamentul disfuncțional în anumite medii publice și să mențină un profil public sau profesional pozitiv, în timp ce își expune trăsăturile negative membrilor familiei în spatele ușilor închise. Un individ cu tulburări de personalitate cu nivel scăzut de funcționare este cel care este incapabil să își ascundă comportamentul disfuncțional de ochii publicului sau să își mențină un profil public sau profesional pozitiv
.

Hoovers & Hoovering & Hoovering – Un Hoover este o metaforă, preluată de la o marcă populară de aspiratoare, pentru a descrie modul în care o victimă a abuzului, care încearcă să își afirme propriile drepturi prin părăsirea sau limitarea contactului într-o relație disfuncțională, este „aspirată înapoi” atunci când agresorul prezintă temporar un comportament îmbunătățit sau dezirabil.

Histeria – Isteria este o reacție exagerată și nepotrivită la vești proaste sau dezamăgiri, care abate atenția de la problemă și o îndreaptă spre persoana care are această reacție.

Disturbare de identitate – Tulburarea de identitate este un termen psihologic folosit pentru a descrie o viziune de sine distorsionată sau inconsecventă.

Impulsivitate și Impulsivitate – Impulsivitatea – sau Impulsivitatea – este tendința de a acționa sau de a vorbi pe baza sentimentelor curente mai degrabă decât pe baza raționamentului logic.

Infantilizare – Infantilizarea este practica de a trata un copil ca și cum ar fi mult mai tânăr decât vârsta sa reală.

Invalidare – Invalidarea este crearea sau promovarea unui mediu care încurajează un individ să creadă că gândurile, credințele, valorile sau prezența sa fizică sunt inferioare, defectuoase, problematice sau lipsite de valoare.

Lipsă de constanță a obiectului – Lipsa de constanță a obiectului este un simptom al unor tulburări de personalitate. Lipsa de constanță a obiectului este incapacitatea de a-și aminti că oamenii sau obiectele sunt consecvenți, demni de încredere și de încredere, mai ales atunci când se află în afara câmpului vizual imediat. Constanța obiectului este o abilitate de dezvoltare pe care majoritatea copiilor nu o dezvoltă până la vârsta de 2 sau 3 ani.

Neputință învățată – Neputința învățată este atunci când o persoană începe să creadă că nu are niciun control asupra unei situații, chiar și atunci când îl are.

Momente de luciditate – Momentele de luciditate sunt perioade spontane, temporare, în care o persoană cu o tulburare de personalitate este capabilă să vadă dincolo de propria viziune asupra lumii și poate, pentru o scurtă perioadă, să înțeleagă, să recunoască, să articuleze și să înceapă să se împace pentru comportamentul lor disfuncțional.

Schimbări de dispoziție – Schimbările de dispoziție sunt cicluri emoționale imprevizibile, rapide și dramatice, care nu pot fi explicate cu ușurință prin modificări ale circumstanțelor externe.

Neglijență – Neglijarea este o formă pasivă de abuz în care nevoile fizice sau emoționale ale unei persoane dependente sunt neglijate sau ignorate de către persoana responsabilă de acestea.

Normalizarea – Normalizarea este o tactică folosită pentru a desensibiliza o persoană la comportamente abuzive, coercitive sau inadecvate. În esență, normalizarea este manipularea unei alte ființe umane pentru a o face să fie de acord sau să accepte ceva care este în conflict cu legea, cu normele sociale sau cu propriul cod de comportament de bază.

Scenarii fără victorie – Scenariile fără victorie și scenariile de pierdere-pierdere sunt situații create în mod obișnuit de persoanele care suferă de tulburări de personalitate în care acestea prezintă două opțiuni proaste unei persoane apropiate și o presează să aleagă între cele două. Acest lucru lasă, de obicei, persoana care nu suferă de tulburări de personalitate cu un sentiment de „blestemat dacă faci și blestemat dacă nu faci”.

Atacurile de panică – Atacurile de panică sunt episoade scurte și intense de frică sau anxietate, adesea însoțite de simptome fizice, cum ar fi hiperventilația, tremuratul, transpirația și frisoanele.

Parentificare – Parentificarea este o formă de inversare a rolurilor, în care unui copil al unui părinte cu tulburări de personalitate i se atribuie în mod necorespunzător rolul de a satisface nevoile emoționale sau fizice ale părintelui sau ale celorlalți copii.

Comportamentul pasiv-agresiv – Comportamentul pasiv-agresiv este exprimarea sentimentelor negative, a resentimentelor și a agresiunii într-un mod neafirmativ, pasiv (cum ar fi prin amânare și încăpățânare).

Minciuna patologică – Minciuna patologică este o înșelăciune persistentă pentru a servi propriilor interese, cu puțină sau nicio considerație față de nevoile și preocupările celorlalți. Un mincinos patologic este o persoană care obișnuiește să mintă pentru a-și servi propriile nevoi.

Proiecție – Proiecția este acțiunea de a atribui propriile sentimente sau trăsături unei alte persoane și de a-și imagina sau de a crede că cealaltă persoană are aceleași sentimente sau trăsături.

Recrutarea prin procură – Recrutarea prin procură este o modalitate de a controla sau de a abuza de o altă persoană prin manipularea altor persoane pentru ca acestea să vă susțină fără să vrea, să vorbească în numele dumneavoastră sau să vă „facă munca murdară” în locul dumneavoastră.

Push-Pull – Push-Pull, este un model cronic de sabotare și de restabilire a apropierii într-o relație primară fără o cauză sau un motiv adecvat (sau aparent).

Furie, violență și agresivitate impulsivă – Furia, violența și agresivitatea impulsivă necontrolată sunt ridicări explozive verbale, fizice sau emoționale ale unei dispute care sunt disproporționate față de situația în cauză.

Sabotaj – Sabotajul este întreruperea spontană a calmului sau a status quo-ului în scopul de a servi un interes personal, de a provoca un conflict sau de a atrage atenția.

Scapegoating – Scapegoating este practica de a desemna un copil, un angajat sau un membru al unui grup de colegi pentru un tratament negativ nemeritat sau pentru a fi învinuit.

Competența selectivă – Competența selectivă este practica de a demonstra diferite niveluri de inteligență, ingeniozitate, forță sau competență în funcție de situație sau mediu.

Memorie selectivă și amnezie selectivă – Memoria selectivă și amnezia selectivă reprezintă utilizarea memoriei, sau lipsa memoriei, care este selectivă până la punctul de a întări o prejudecată, o credință sau un rezultat dorit.

Autovătămare – Autovătămarea – Autovătămarea, cunoscută și sub numele de automutilare, automutilare, automutilare sau autoagresiune este orice formă de rănire deliberată, premeditată, provocată asupra propriei persoane, frecventă în rândul adolescenților și în rândul persoanelor care suferă de tulburarea de personalitate Borderline. Cele mai frecvente forme sunt tăierea și otrăvirea/ supradozajul.

Auto-ură – Auto-ură este o ură de sine extremă față de propria persoană, față de propriile acțiuni sau față de mediul etnic sau demografic.

Autovictimizarea – Autovictimizarea sau „a face pe victima” este actul de a se prezenta pe sine ca victimă pentru a-i controla pe ceilalți prin solicitarea unui răspuns de simpatie din partea lor sau prin distragerea atenției acestora de la comportamentul abuziv.

Shaming – Diferența dintre blamare și rușine este că în blamare cineva îți spune că ai făcut ceva rău, în rușine cineva îți spune că ești ceva rău.

Etica situațională – Etica situațională este o filozofie care promovează ideea că, atunci când se face față unei crize, scopul justifică mijloacele și că o interpretare rigidă a regulilor și legilor poate fi temporar lăsată deoparte dacă prin aceasta se servește un bine mai mare sau un rău mai mic. Cu toate acestea, etica situațională poate fi periculoasă atunci când este combinată cu gândirea distorsionată și predispusă la criză a celor care suferă de tulburări de personalitate.

Splitting – Splitting este un termen psihologic folosit pentru a descrie practica de a gândi despre oameni și situații în extreme și de a le considera ca fiind complet „bune” sau „rele”.

Poliția gândurilor – Poliția gândurilor este orice proces prin care se încearcă să se pună sub semnul întrebării, să se controleze sau să se influențeze în mod nejustificat gândurile sau sentimentele unei alte persoane.

Menințări – Amenințările sunt avertismente scrise sau verbale privind acțiuni sau consecințe intenționate, nepotrivite, distructive.

Triggering -Triggerii sunt acțiuni, declarații sau evenimente mici, nesemnificative sau minore care produc un răspuns dramatic sau nepotrivit.

Tunnel Vision – Tunnel Vision este obiceiul sau tendința de a vedea sau de a se concentra doar asupra unei singure priorități, neglijând sau ignorând alte priorități importante.