Ce este ateroscleroza?

Ateroscleroza este o afecțiune în care depozitele de grăsime, cunoscute sub numele de placă sau aterom, se acumulează în pereții arterelor. În timp, aceste depozite de placă pot deveni mai mari, îngustând arterele și restricționând fluxul sanguin către anumite organe.

Ateroscleroza este legată de o serie de afecțiuni cardiovasculare, inclusiv boala coronariană și accidentul vascular cerebral. Există o varietate de factori de risc asociați cu această afecțiune, unii dintre cei mai frecvenți fiind nivelul ridicat al colesterolului, tensiunea arterială ridicată, diabetul, fumatul și obezitatea.

Deși ateroscleroza este o afecțiune potențial gravă, ea poate fi gestionată prin modificări ale stilului de viață și prin tratarea cauzelor care stau la baza acesteia.

Ateroscleroza este o varietate specifică de arterioscleroză, deși cei doi termeni sunt uneori utilizați în mod interschimbabil. Arterioscleroza se referă la o întărire și o pierdere de elasticitate a arterelor, care poate duce la aceleași complicații ca și cele asociate cu ateroscleroza.

Cauzele aterosclerozei

Ateroscleroza este cauzată de o acumulare de plăci în pereții arterelor. Placa este compusă din calciu, colesterol, grăsimi și alte substanțe care se găsesc în sânge. Dacă se întărește, placa poate bloca arterele și restricționa circulația sângelui.

O serie de afecțiuni preexistente, alegeri privind stilul de viață și alți factori pot face ca ateroscleroza să fie mai probabilă. Cei mai comuni dintre aceștia includ:

• Niveluri ridicate de colesterol
• Tensiune arterială ridicată
• Diabet
• Fumat
• Obezitate
• Fără activitate fizică
• Dieta nesănătoasă (bogată în sare, zahăr, grăsimi și colesterol)
• Îmbătrânire
• Antecedente familiale de boli cardiovasculare
• Stres
• Consumul de alcool

Condiții asociate cu ateroscleroza

Ateroscleroza poate bloca parțial sau total arterele de la nivelul inimii, creierului, picioarelor, brațelor, pelvisului sau rinichilor. Dacă acest lucru se întâmplă, pot apărea diverse afecțiuni. Printre acestea se numără:

Boala de inimă

O acumulare de plăci în arterele coronare, care alimentează inima cu sânge îmbogățit cu oxigen, poate duce la o îngustare semnificativă a acestor artere. Dacă se întâmplă acest lucru, fluxul sanguin către inimă este restricționat – o afecțiune care se numește boală coronariană sau boală coronariană. Este cea mai frecventă afecțiune asociată cu ateroscleroza.

Boala coronariană poate provoca angină pectorală – senzație de durere, apăsare sau strângere în piept. Mai mult, dacă una dintre plăci se rupe sau dacă un cheag de sânge sau de grăsime rămâne blocat în vasul de sânge îngustat, se poate produce un atac de cord; aceasta este una dintre principalele cauze de mortalitate în SUA.

Afecțiuni cerebrovasculare

Ateroscleroza poate duce la o serie de afecțiuni cerebrovasculare, inclusiv accident vascular cerebral și atac ischemic tranzitoriu, numit uneori miniaccident vascular cerebral. Aceste afecțiuni apar atunci când placa se acumulează în arterele care duc la creier, restricționând fluxul sanguin și lipsind creierul de oxigen.

Boala arterială periferică

Boala arterială periferică se referă, în general, la o îngustare a arterelor în orice altă locație decât inima sau creierul, picioarele fiind cea mai frecvent afectată zonă. Ateroscleroza este una dintre principalele cauze ale acestei afecțiuni. Atunci când afectează picioarele, boala arterială periferică se caracterizează prin durere la nivelul gambelor, în special atunci când mergeți sau faceți exerciții fizice.

Demența vasculară

Demența vasculară este o afecțiune care are ca rezultat pierderea memoriei, probleme de gândire și probleme cu limbajul, ca urmare a unui aport redus de sânge la nivelul creierului. Alături de boala Alzheimer, demența vasculară este unul dintre cele mai frecvente tipuri de demență.

Boala cronică de rinichi

Boala cronică de rinichi se dezvoltă atunci când rinichii devin incapabili să își îndeplinească în mod corespunzător funcția de filtrare a excesului de apă și a altor produse reziduale din sânge. O acumulare de plăci în arterele rinichilor poate cauza boala cronică de rinichi, care poate duce în cele din urmă la insuficiență renală.

Disfuncție erectilă

Ateroscleroza se numără printre principalele cauze ale disfuncției erectile, starea de a nu putea obține sau menține o erecție. O erecție este cauzată de un aflux de sânge în penis. Atunci când vasele de sânge din penis încep să se îngusteze, fluxul sanguin este restricționat, cauzând disfuncția erectilă.

Citește mai multe despre Disfuncția erectilă”

Dacă sunteți îngrijorat că ați putea avea una dintre aceste afecțiuni, puteți încerca să folosiți aplicația Ada pentru o evaluare gratuită.

Diagnosticarea aterosclerozei

Diagnosticarea aterosclerozei va implica, în general, ca un medic să analizeze istoricul medical al persoanei, un examen fizic și o serie de teste.

În timpul examenului fizic, în mod normal, se va folosi un stetoscop pentru a asculta bătăile inimii persoanei și fluxul sanguin în vase. Profesionistul medical va avea grijă în mod special să asculte sunetele care indică îngustarea vaselor de sânge, ceea ce poate indica adesea prezența plăcii și a arterelor înfundate.

Testele care pot ajuta la un diagnostic de ateroscleroză includ:

• Măsurarea tensiunii arteriale: Un medic va verifica dacă valorile citite sunt în afara intervalului.
• Teste de sânge: Pentru a verifica nivelurile de grăsimi, zaharuri, colesterol și proteine din sânge. Citiți mai multe despre analizele de sânge.
• Electrocardiogramă (ECG): O metodă de testare a activității electrice a inimii. Citiți mai multe despre un ECG.
• Radiografie toracică: Se realizează o imagine a organelor și a vaselor de sânge din interiorul pieptului, permițând medicilor să verifice dacă există anomalii.
• Ecocardiografie: Se utilizează o ecografie pentru a crea o imagine a inimii. Acest lucru le poate oferi medicilor o imagine holistică a sănătății inimii.
• Tomografie computerizată (CT): Se creează o imagine generată pe calculator a corpului, permițând medicilor să vadă semnele de îngustare sau întărire a arterelor. Citiți mai multe despre o tomografie computerizată.
• Angiografie: Un colorant de contrast este injectat în anumite vase de sânge, care pot fi apoi vizualizate cu ajutorul razelor X. Se folosesc adesea catetere. Acest test permite medicilor să vadă semnele de ateroscleroză.

Tratarea aterosclerozei

În prezent, nu există niciun tratament pentru a inversa ateroscleroza. Cu toate acestea, există o varietate de modalități de a încetini evoluția afecțiunii și de a reduce riscul de complicații, cum ar fi atacul de cord și accidentul vascular cerebral. Acestea includ:

• Modificări ale stilului de viață care sunt, de asemenea, utilizate pentru a ajuta la prevenirea aterosclerozei (vezi mai jos)
• Statine și alte medicamente utilizate pentru tratarea colesterolului ridicat
• Medicamente utilizate pentru tratarea tensiunii arteriale ridicate
• Medicamente utilizate pentru tratarea tensiunii arteriale ridicate
• Medicamentele cu conținut scăzut de-doză mică de aspirină și alte medicamente utilizate pentru tratarea cheagurilor de sânge
• Medicamente pentru diabet
• Proceduri chirurgicale de bypass sau de lărgire a unei artere, cum ar fi o grefă de bypass coronarian sau o angioplastie coronariană

Un medic va fi în măsură să vă sfătuiască cu privire la opțiunile de tratament disponibile în fiecare caz în parte. Medicii pot recomanda, de asemenea, modificări ale stilului de viață care pot ajuta la gestionarea afecțiunii.

Prevenirea aterosclerozei

Deoarece nu există un tratament direct pentru ateroscleroză, profesioniștii din domeniul sănătății pun accentul pe metodele de prevenire a apariției afecțiunii. Aceste metode preventive includ:

• Încetarea fumatului
• Facerea de exerciții fizice regulate
• Consumul unei diete sănătoase și echilibrate
• Menținerea unei greutăți sănătoase
• Evitarea alcoolului

Un medic va putea să vă sfătuiască cu privire la cele mai bune metode de urmărire a acestor modificări ale stilului de viață.

Personalități frecvente despre ateroscleroză

Întrebare: Este posibilă ateroscleroza aortei?
R: Da, se pot forma depozite de plăci în aortă, provocând ateroscleroză. Ateroscleroza aortică poate provoca un anevrism aortic și poate crește riscul de accident vascular cerebral.

Întrebare: Ce este calcifierea aterosclerotică?
R: Placa care se acumulează ca urmare a aterosclerozei conține, în general, urme de calciu. Calcificarea aterosclerotică se referă la procesul de acumulare a calciului, care prezintă un interes deosebit pentru medici și oamenii de știință datorită asemănării sale cu procesul de formare a oaselor.

Întrebare: Care este diferența dintre ateroscleroză și arterioscleroză?
A: Ateroscleroza este o varietate specifică de arterioscleroză, deși cei doi termeni sunt uneori utilizați în mod interschimbabil. Arterioscleroza se referă la o întărire și o pierdere de elasticitate în artere, care poate fi cauzată de ateroscleroză sau de alte afecțiuni.

1. NHS Choices. „Ateroscleroză (arterioscleroză)”. 3 iunie 2016. Accesat la 29 august 2017.

2. Wikipedia. „Arterioscleroză”. 12 iulie 2017. Accesat la 29 august 2017.

3. National Heart, Lung, and Blood Institute. „Ce este ateroscleroza?”. 22 iunie 2016. Accesat la 29 august 2017.

4. Patient. „Ateroscleroză”. 24 martie 2016. Accesat la 29 august 2017.

5. WebMD. „Ateroscleroza și boala arterelor coronare”. 14 septembrie 2016. Accesat la 29 august 2017.

6. American Heart Association. „Coronary Artery Disease – Coronary Heart Disease” (în engleză). 26 aprilie 2017. Accesat la 8 aprilie 2018.

7. University of Ottawa Heart Institute. „Coronary Artery Disease (Atherosclerosis)” (în engleză). Accesat la 8 aprilie 2018.

8. Patient. „Peripheral Arterial Disease” (Boala arterială periferică). 21 septembrie 2015. Accesat la 29 august 2017.

9. National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. „Întrebări și răspunsuri despre rinichi și boli renale”. 1 martie 2012. Accesat la 29 august 2017.

10. MedicineNet. „Ateroscleroza și disfuncția erectilă”. Accesat la 29 august 2017.

11. National Heart, Lung, and Blood Institute. „Cum se diagnostichează ateroscleroza?”. 22 iunie 2016. Accesat la 29 august 2017.

12. British Heart Foundation. „Ateroscleroză”. Accesat la 29 august 2017.

13. Neurology MedLink. „Ateroscleroza aortică și accidentul vascular cerebral”. 4 iulie 2016. Accesat la 29 august 2017.

14. NCBI. „Calcification in atherosclerosis: Bone biology and chronic inflammation at the arterial crossroads”. 19 septembrie 2003. Accesat la 29 august 2017.