De la originea sa, artera subclaviculară se deplasează lateral, trecând între mușchii scaleni anterior și mediu, cu scalenul anterior (scalenus anterior) pe partea sa anterioară și scalenul mediu (scalenus medius) pe partea sa posterioară. Acest lucru este în contrast cu vena subclavie, care se deplasează anterior față de scalenul anterior. Pe măsură ce artera subclavie traversează marginea laterală a primei coaste, ea devine artera axilară.
În partea dreaptă, artera subclavie ia naștere din artera brachiocefalică (innominată) în spatele articulației sternoclaviculare drepte; în partea stângă, ea izvorăște din arcul aortei. Cele două vase, prin urmare, în prima parte a traseului lor, diferă în ceea ce privește lungimea, direcția și relația cu structurile învecinate. Artera subclaviculară stângă are o lungime de aproximativ 6 cm la adulți, în timp ce artera subclaviculară dreaptă are o lungime de aproximativ 9 cm. Ambele au o lățime de 9-12 mm.
PărțiEdit
Pentru a facilita descrierea, fiecare arteră subclaviculară este împărțită în trei părți:
- Prima parte, cunoscută și sub numele de partea prescalenă, se întinde de la originea vasului până la marginea medială a mușchiului scalenus anterior.
- A doua parte, cunoscută și sub numele de partea scalenă, se află în spatele mușchiului scalenus anterior.
- Cea de-a treia parte, cunoscută și sub numele de partea postscalenă, se întinde de la marginea laterală a mușchiului până la marginea exterioară a primei coaste, unde devine artera axilară.
Primele porțiuni ale celor două vase necesită descrieri separate; a doua și a treia parte a celor două artere sunt practic asemănătoare.
Prima parteEdit
Artera subclaviculară dreaptăEdit
Prima parte a arterei subclaviculare drepte ia naștere din trunchiul brahiocefalic, în spatele părții superioare a articulației sternoclaviculare drepte. Ea trece în sus și lateral spre marginea medială a mușchiului scalenus anterior. Urcă puțin deasupra părții mediale a claviculei.
Este acoperită, în față, de tegument, fascia superficială, mușchiul platysma, fascia profundă, originea claviculară a mușchiului sternocleidomastoidian, a mușchiului sternohioidian și a mușchiului sternothyroidian și un alt strat de fascia profundă. Este traversat de vena jugulară internă și de vena vertebrală, de nervul vag și de ramurile cardiace ale vagului și simpaticului, precum și de ansa subclaviculară a trunchiului simpatic, care formează un inel în jurul vasului. Vena jugulară anterioară este orientată lateral în fața arterei, dar este separată de aceasta de mușchiul sternohioidian și de mușchiul sternothyreoidian. Sub și în spatele arterei se află pleura, care o separă de vârful plămânului. În spatele arterei se află trunchiul simpatic, mușchiul longus colli și prima vertebră toracică (T1). Nervul laringian recurent drept se înfășoară în jurul părții inferioare și posterioare a vasului.
Artera subclaviculară stângăEdit
Prima parte a arterei subclaviculare stângi se naște din arcul aortic, în spatele arterei carotide comune stângi și la nivelul celei de-a patra vertebre toracice. Ea urcă în cavitatea mediastinală superioară până la rădăcina gâtului, apoi se arcuiește lateral până la marginea medială a mușchiului scalenus anterior.
Este în relație, în față, cu nervul vag, nervii cardiaci și nervii frenici, care se află în paralel cu ea, cu artera carotidă comună stângă, cu venele jugulară internă și vertebrală stângi și cu începutul venei innominate stângi. Este acoperit de mușchiul sternothyroidian, de mușchiul sternohioidian și de mușchiul sternocleidomastoidian. În spate, este în relație cu esofagul, canalul toracic, nervul laringian recurent stâng, ganglionul cervical inferior al trunchiului simpatic și mușchiul longus colli; mai sus, însă, esofagul și canalul toracic se află în partea sa dreaptă; acesta din urmă se arcuiește în cele din urmă peste vas pentru a se alătura unghiului de unire dintre venele subclavie și jugulară internă. Medial față de acesta se află esofagul, traheea, canalul toracic și nervul laringian recurent stâng. Lateral față de ea se află pleura stângă și plămânul.
A doua parteEdit
A doua porțiune a arterei subclaviculare se află în spatele mușchiului scalenus anterior și în fața mușchiului scalenus medius. Este foarte scurtă și formează partea cea mai înaltă a arcului descris de vas.
În față, este acoperită de piele, de fascia superficială, de mușchiul platysma, de fascia cervicală profundă, de mușchiul sternocleidomastoidian și de mușchiul scalenus anterior. În partea dreaptă a gâtului, nervul frenic este separat de a doua parte a arterei prin mușchiul scalenus anterior, în timp ce în partea stângă traversează prima parte a arterei aproape de marginea medială a mușchiului. În spatele arterei se află pleura și mușchiul scalenus medius. Deasupra arterei se află plexul brahial. Sub arteră se află pleura. Vena subclavie se află sub și anterior arterei, separată de aceasta prin mușchiul scalenus anterior.
Partea a treiaEdit
Cea de-a treia porțiune a arterei subclavie se întinde în jos și lateral de la marginea laterală a mușchiului scalenus anterior până la marginea exterioară a primei coaste, unde devine artera axilară. Aceasta este porțiunea cea mai superficială a vasului și este cuprinsă în triunghiul subclavicular.
Este acoperită, în față, de piele, de fascia superficială, de mușchiul platysma, de nervii supraclaviculari și de fascia cervicală profundă. Vena jugulară externă îi traversează partea medială și primește venele scapulară transversă, cervicală transversă și jugulară anterioară, care formează frecvent un plex în fața arterei. În spatele venelor, nervul subclavicular coboară în fața arterei. Partea terminală a arterei se află în spatele claviculei și a Subclaviusului și este traversată de vasele scapulare transversale. Vena subclaviculară se află în fața și la un nivel puțin mai jos decât artera. În spate, ea se află pe trunchiul cel mai de jos al plexului brahial, care intervine între ea și mușchiul scalenus medius. Deasupra și în partea sa laterală se află trunchiurile superioare ale plexului brahial și ale mușchiului omohioidian. În partea inferioară, se sprijină pe suprafața superioară a primei coaste.
RamuriEdit
Arterele subclaviculare dau fiecare câte cinci artere majore: artera vertebrală, artera toracică internă, trunchiul tirocervical, trunchiul costocervical și artera scapulară dorsală.
| Partea | Branșamente | Curs |
|---|---|---|
| Prima parte
De la originea sa la marginea medială a scalenului anterior |
Artera vertebrală | Se derulează cranial în foramina transversală a vertebrelor cervicale, se unește cu artera vertebrală pe partea contralaterală, formând artera bazilară și se unește cu cercul lui Willis. |
| Artera toracică internă | Direcționează caudal în spatele coastelor, dând ramuri intercostale anterioare, vasele perforante la nivelul pieptului și se termină în artera epigastrică superioară și în artera musculo-freniană. | |
| Tronc hipocervical | Mult scurt. Se împarte în artera tiroidă inferioară, artera suprascapulară și artera cervicală transversă (numită și trunchi cervicodorsal). | |
| A doua parte
Se află în spatele scalenului anterior |
Troncul costocervical | Se împarte în artera intercostală superioară și artera cervicală profundă. |
| Partea a treia
Între marginea laterală a scalenului anterior și marginea exterioară a primei coaste |
Artera scapulară dorsală | Prinde fie din partea a doua, fie din partea a treia. Trece în spate pentru a alimenta levatorul scapulei și romboizii. |
DezvoltareEdit
Embriologic, subclavicula stângă izvorăște pur și simplu din artera intersegmentară a 7-a stângă, în timp ce subclavicula dreaptă izvorăște, de la proximal la distal:
- arcul 4 aortic drept
- aorta dorsală dreaptă
- artera 7 intersegmentală dreaptă
În esență, arcul 4 aortic și aorta dorsală formează arcul aortic stâng, dar, deoarece aorta dorsală dreaptă regresează distal față de artera a 7-a intersegmentară dreaptă, la stânga ele formează porțiunea proximală a arterei subclaviculare. Din moment ce subclavia stângă este atunci un afluent al carotidei comune stângi, ele pot fi considerate ca provenind din trunchiul brahiocefalic.
VariațieEdit
Arterele subclaviculare variază în ceea ce privește originea lor, traseul lor și înălțimea la care se ridică în gât.
Originea subclaviculei drepte din innominat are loc, în unele cazuri, deasupra articulației sternoclaviculare și, ocazional, dar mai rar, sub această articulație. Artera poate lua naștere ca un trunchi separat din arcul aortei și, în astfel de cazuri, poate fi fie prima, a doua, a treia sau chiar ultima ramură derivată din acest vas; în majoritatea cazurilor, însă, este prima sau ultima, rareori a doua sau a treia. Atunci când este prima ramură, ocupă poziția obișnuită a arterei innominate; când este a doua sau a treia, își câștigă poziția obișnuită trecând în spatele carotidei drepte; iar când este ultima ramură, ia naștere de la extremitatea stângă a arcului și trece oblic spre partea dreaptă, de obicei în spatele traheei, esofagului și carotidei drepte, uneori între esofag și trahee, până la marginea superioară a primei coaste, de unde își urmează cursul obișnuit. În cazuri foarte rare, acest vas ia naștere din aorta toracică, până la a patra vertebră toracică. Ocazional, el perforează Scalenus anterior; mai rar, trece prin fața acestui mușchi. Uneori, vena subclavie trece împreună cu artera în spatele Scalenus anterior. Artera poate urca până la 4 cm. deasupra claviculei, sau în orice punct intermediar între aceasta și marginea superioară a osului, subclavicula dreaptă urcând de obicei mai sus decât cea stângă.
Subclavia stângă este ocazional unită la originea sa cu artera carotidă comună stângă, formând un trunchi brahiocefalic stâng.
Artera subclavie stângă este mai adânc plasată decât cea dreaptă în prima parte a traseului său și, de regulă, nu ajunge la un nivel la fel de înalt în gât. Marginea posterioară a Sternocleidomastoidianului corespunde destul de aproape de marginea laterală a Scalenusului anterior, astfel încât a treia porțiune a arterei, partea cea mai accesibilă pentru operație, se află imediat lateral de marginea posterioară a Sternocleidomastoidianului.
Câțiva autori descriu artera subclavie ca provenind din a 7-a arteră intersegmentară.
.