Ambele valori ale tensiunii arteriale sunt esențiale pentru identificarea riscului de atac de cord, accident vascular cerebral la adulții tineri

PeopleImages/E+, Getty Images
(PeopleImages/E+, Getty Images)

Tensiunea arterială ridicată, indiferent de tipul acesteia, la adulții tineri crește riscul de atac de cord, accident vascular cerebral și alte evenimente cardiovasculare, potrivit unor noi descoperiri care aruncă lumină asupra unei probleme despre care experții spun că a fost puțin studiată.

Legistrările tensiunii arteriale au două măsurători. Sistolica este cifra de sus și indică presiunea pe care sângele o exercită asupra pereților arterelor în timp ce inima bate. Tensiunea arterială diastolică este numărul de jos care măsoară presiunea dintre bătăi. Tensiunea arterială ridicată este definită ca o valoare sistolică de 130 sau mai mare sau o valoare diastolică de 80 sau mai mare, conform ghidurilor Colegiului American de Cardiologie și ale Asociației Americane a Inimii.

La adulții tineri, cercetătorii au vrut să afle care măsurătoare este mai importantă pentru a prezice riscul viitor de boli cardiovasculare: sistolică, diastolică sau ambele?

„Răspunsul este: toate cele de mai sus”, a declarat Dr. Donald Lloyd-Jones, coautor al studiului și președinte al catedrei de medicină preventivă la Northwestern University Feinberg School of Medicine din Chicago.

Studiul, publicat luni în revista Circulation a AHA, a folosit informații dintr-o bază de date coreeană de peste 6 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani. Cercetătorii au analizat riscul de atac de cord, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau deces legat de probleme cardiovasculare pe parcursul a 13 ani de urmărire.

Cei care aveau doar tensiune arterială sistolică ridicată între 130-139 au avut un risc cu 36% mai mare comparativ cu cei cu tensiune arterială normală. Tensiunea arterială diastolică ridicată între 80-89 a ridicat riscul cu 32%. Pentru persoanele care aveau atât măsurători sistolice cât și diastolice ridicate, riscul a crescut cu 67%.

„A existat o dezbatere reală în cadrul comunității dacă creșterile modeste ale tensiunii arteriale sistolice înseamnă ceva în ceea ce privește riscul în acest grup de vârstă mai tânără”, a spus Lloyd-Jones. „Aceasta este o informație nouă și importantă și nu am mai avut până acum atâtea date despre această populație.”

Constatările, a spus el, demonstrează necesitatea de a clasifica adulții tineri cu tensiune arterială ridicată ca având tensiune arterială sistolică ridicată, diastolică ridicată sau ambele, pentru a-i identifica mai bine pe cei cu risc ridicat care ar beneficia de modificări ale stilului de viață sau de medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale.

Studiul umple lacunele de cunoștințe despre hipertensiunea arterială la grupa de vârstă tânără, a declarat Dr. Joseph Flynn, profesor de pediatrie la Școala de Medicină a Universității din Washington din Seattle.

„Știm multe despre rezultatele hipertensiunii arteriale la adulții de vârstă mijlocie și mai în vârstă și există o cantitate destul de bună de date despre hipertensiunea arterială în copilărie. Dar există o lipsă de date pentru ceea ce se face cu un tânăr de 20 sau 25 de ani cu hipertensiune arterială”, a spus Flynn, care nu a fost implicat în cercetare. „Acesta este exact grupul despre care avem nevoie de informații.”

Totuși, rămân întrebări. Doar 40% dintre participanții la studiu au avut tensiunea arterială normală, ceea ce, potrivit lui Flynn, pare foarte scăzut. „Acest lucru a fost cu siguranță izbitor”. La fel cum a fost, a spus el, cât de mulți participanți – aproximativ 50% până la 60% – au raportat că nu făceau exerciții fizice.

Chiar și așa, având în vedere populația mare studiată și numărul de ani în care au fost urmăriți, constatările au o valoare semnificativă pentru comunitatea medicală, a spus Flynn.

Lloyd-Jones a spus că speră ca cercetarea să ofere o trambulină pentru alți oameni de știință pentru a examina mai atent hipertensiunea arterială la adulții tineri și la alte grupuri rasiale și etnice.

„Acest studiu arată că, cu cât vedem mai multe dovezi, cu atât mai importantă devine această problemă”, a spus el. „Nu vrem să etichetăm în mod inutil oamenii ca fiind hipertensivi, dar nici nu vrem să ratăm semnele de avertizare.”

.