Abstract

Această cercetare a combinat consultarea mai multor surse istorice (ziare istorice, registre bisericești, înregistrări meteorologice) cu munca de teren (verificări geografice și interviuri) și aplicarea tehnicilor statistice de prelucrare a datelor pentru a defini, localiza și analiza cauzele și efectele fizice, sociale, economice și demografice (atât pe termen scurt, cât și pe termen lung) ale unui dezastru natural istoric care a vizat teritoriul Asturiei (nordul Spaniei). Furtuna care a lovit nord-vestul Spaniei în iarna anului 1888 a constat în concatenarea a patru furtuni de zăpadă care au avut loc între 14 februarie 1888 și 8 aprilie 1888. A fost un fenomen care, prin amploarea și raritatea sa, a fost deosebit de nociv din cauza declanșării de avalanșe de zăpadă și alunecări de teren; generării de depozite mari de zăpadă (până la 9 metri adâncime) și a inundațiilor legate de efectele dezghețului zăpezii. Primele rezultate ale acestei cercetări indică 36 de morți și 23 de răniți, peste 1.000 de clădiri distruse și peste 19.000 de capete de bovine pierdute în urma tuturor acestor evenimente. Cu toate acestea, pierderile personale și materiale cresc dacă cercetăm consecințele pe termen lung și, sub acest aspect, am identificat câteva singularități în modelele de mortalitate din 1888 (adică o creștere a ratei mortalității neonatale), precum și o creștere clară a mortalității generale în cei doi ani care au urmat acestui episod, afectând mai mult femeile decât bărbații.